Cu o oră înainte de concertul Cargo de sâmbătă seara de la Queen s sala era aproape goală. Părea de neînţeles. Veneau să lanseze un material discografic de excepţie, CARGO VINYL, destinat colecţionarilor şi fanilor exclusivişti. La o singură masă, şase prieteni îşi beau tacticos berea la halbă, povestind. Însă până la ora 21, ora începerii concertului, sala era deja plină. Membrii trupei au intrat în Queen s în apaluzele fanilor. Au fost aşteptaţi ani buni la un concert de club. Şi a meritat din plin!
În sunet de tobe au urcat pe scenă şi prima în concert a fost „Batacanda”. Aerul a vibrat la sunetul de başi, percuţie şi chitare. Cei din sală au cântat versurile la fiecare piesă. Cunoscute, iubite, simţite la maxim s-au auzit printre altele: „Anarhia”, „Nu pot trăi fără tine”, „Ziua Vrăjitoarelor”, „Doi paşi”, „Destin”, „Aproape de voi” sau „Spune-mi de ce”. În două ore de concert prietenii Cargo au avut parte de multe momente speciale de virtuozitate. Dacă în general „primadona” este solistul, cel mult o chitară solo, sâmbătă seara „primadone” au fost toţi, pe rând. Mai întâi a uimit soloul de bass al lui Florin Barbu, care demonstrează de fiecare dată în concertele de club că basul nu e doar un instrument de umplutură, ci poate fi oricând în prim-plan demonstrând măiestrie, tehnică şi trăire. A venit apoi rândul tobelor. Lui Tavi Pilan i s-a alăturat pe scenă Cirsti Raţiu, tobar în formaţia Adi Bărar Blues Band. „Dialog” de forţă şi ritm cătuia cu greu îi făceai faţă stând pe scaun.
Pentru cei ce nu au mai văzut, „ciudăţenia” serii a fost jocul muzical al lui Adi Bărar cu undele. Theremin este un instrument muzical electronic, controlat fără a-l atinge. A fost folosit în concerte, de exemplu, de Jimi Page (Led Zeppelin) la piesele „Whole Lotta Love” şi „No Quarter”, sau de Brian Jones de la Rolling Stones pe albumele „Between tjhe Buttons” şi „Their Satanic majestic Request”. Un joc de sunete şi gesturi creând o muzică venită parcă din alte sfere.
Din spatele scenei, discret dar profesionist, Ionuţ Cârje la clape a întregit armoniile iar vocea cu greutate a lui Adrian „Baciu” Igrişan a ridicat sala la dans şi la cântat, chitara lui dialogând jucăuş cu cea a lui Adi Bărar. Seara s-a încheiat cu un bis. „Nu mă lăsa să îmi fie dor” şi „Erata” au lăsat loc de o revedere, cu spernaţa că aceasta va veni cât mai curând. Pentru că „Oradea este rock” aşa cum a spus şi Cargo. Autografe, fotografii, albume Cargo vechi şi noi, aduse la semnat cam aşa s-a încheiat o seară frumoasă, între prieteni.
Citiți principiile noastre de moderare aici!