Jurnal bihorean: Vorbiţi-ne despre primii trei ani de viaţă ai copilului şi de ce sunt ei importanţi pentru dezvoltarea cognitivă şi a inteligenţei acestuia?
Dr. Gabriela Manolescu: Creierul se dezvoltă în mai multe etape, iar toate studiile arată același lucru: în primii trei ani de viață, creierul își construiește cea mai mare parte (aproximativ 80%) a infrastructurii mentale. Astfel, dezvoltarea creierului este cu atât mai rapidă cu cât inteligența și abilitățile copilului sunt stimulate de la o vârstă cât mai fragedă și este aproape completă (în proporție de 90%) la vârsta de 5-6 ani. Așadar, atunci când copilul ajunge la școală, procese intelectuale și structurile legate de gândire, adică modul în care copilul își organizează cunoștințele și își folosește inteligența, sunt deja bine definite.
Jb: Care este rolul bagajului ereditar în dezvoltarea copiilor şi cât de importantă este intervenţia părinţilor în ghidarea şi coordonarea dezvoltării cognitive a lor?
G.M.: Inteligența copiilor depinde concomitent de două aspecte la fel de importante: de componenta ereditară și de mediul înconjurător. În primii trei ani de viață se modelează întreg sistemul de gândire al copilului, iar principalul factor este timpul pe care părinții îl petrec alături de copii. Atât din punct de vedere cantitativ, cât, mai ales, calitativ. De aceea, este important să reținem că prin joacă, părinții și educatorii contribuie la mecanismele de gândire, la procesul de creație, de învățare și tot ce presupune funcționarea inteligenței care îi sunt prețioase copilului pe tot parcursul vieții.
Jb: Care sunt etapele de dezvoltare a creierului și care este legătura dintre acestea şi abilităţile pe care şi le formează copilul?
G.M.: Lobul occipital, care guvernează abilitățile vizuale, se dezvoltă între 0-1 ani. Pentru a-l stimula, părintele trebuie să îi ofere copilului un mediu cu lucruri interesante de privit, colorate, structuri alb-negru și să iasă mult la plimbare pentru exersarea vederii la distanță.
Lobul parietal, responsabil pentru atingeri și orientarea spațială, se dezvoltă de la naștere și până la vârsta de 6 ani. Bebelușii au nevoie, să fie ținuți în brațe, uneori să doarmă apropiați de părinte (pe abdomenul lui, spre exemplu. Jocuri la momentul băii, atingerile drăgăstoase, mângâierile, jocurile cum ar fi cucu-bau sunt moduri naturale de a stimula dezvoltarea acestui lob parietal.
Lobul temporal guvernează auzul, ascultarea și multe aspecte ale limbajului și se dezvoltă de la naștere și până la 6 ani. Căile auditive se dezvoltă în special în primul an de viață, de aceea acest an este crucial pentru învățarea sunetelor unei limbi și pentru creșterea interesului de a comunica cu alte persoane. La vârsta de 8 luni, bebelușul începe să distingă sunete din limba în care vorbim cu el și își exersează accentul și intonația, chiar dacă încă nu pronunță cuvinte.
Lobul frontal, care cuprinde cortexul motric și cortexul prefrontal, care este ultima parte a creierului care începe să se dezvolte începând de la 3 ani și atinge maturitatea la 21-24 de ani. Cortexul prefrontal guvernează rațiunea, memoria, auto-controlul, atenția, planificarea, anticiparea consecințelor și judecata.
Jb: Care sunt nutrienţii esenţiali pentru dezvoltarea cognitivă?
G.M.: Nutriţia potrivită în timpul primilor 3 ani de viaţă este necesară pentru dezvoltarea normală a creierului, punând fundaţia capacităţilor cognitive ale copilului, de învăţare, de adaptare şi explorare. În plus, trebuie subliniat faptul că nutriţia mamei în timpul sarcinii şi în perioada alăptării influenţează şi ea dezvoltarea şi sănătatea copilului şi nu trebuie neglijată.
Acizii grași polinesaturați (LC PUFA, Omega 3) – aceștia nu pot fi sintetizați de organismul uman așa că este important să existe un aport în alimentație. Ei susțin funcțiile creierului și scad riscul apariției problemelor neurologice.
Iodul este necesar pentru sinteza hormonilor tiroidieni care sunt esențiali de care depinde dezvoltarea sistemului nervos central.
Zincul – este necesar în numeroase procese biologice care afectează dezvoltarea creierului. Zincul este al patrulea cel mai abundent ion din creier, unde contribuie la structura și funcțiile creierului prin rolul său în legarea proteinelor.
Vitamina B1 este importantă pentru dezvoltarea și funcționarea mai multor mecanisme, inclusiv în
formarea sinapselor. Deficiența de vitamina B1 se manifestă prin simptome neurologice și dificultăți de limbaj.
Fierul are rolul de a transporta oxigenul de la plămâni în restul corpului. Deficiența de fier duce la o dezvoltare cognitivă și motrică întârziată și o capacitate redusă de învățare.
Stimuli ai dezvoltării
Jb: Cum pot părinţii să susţină şi să stimuleze dezvoltarea cognitivă a copiilor?
G.M.: Orice părinte își dorește să-i ofere copilului său tot ce este mai bun și să-i creeze toate condițiile pentru ca el să ajungă o persoană inteligentă, capabilă, sociabilă și creativă, o persoană de succes. Pentru a cultiva viitoarele realizări ale copiilor părinții trebuie să fie atenți la trebuie să aibă în vedere 4 aspecte: nutriția potrivită, dragostea, experiențele cât mai diverse prin joc și libertatea de explorare.
Jb: De ce este jocul un mecanism garantat de învăţare şi dezvoltare?
G.M.: Jocul este pentru copii felul lor natural de a înțelege lumea. Copiii nu fac distincție între muncă și joc sau între joc și învățare. Atât timp cât copilul se bucură de ceea ce face, învățarea este garantată. Oamenii se nasc cu imboldul natural de a se juca. Nevoia de joc este una la fel de importantă precum cea de somn sau de nutriție. Când ne jucăm, mintea noastră se deschide către noi posibilități de a privi viața. Jocul este factorul cel mai important pe care, dacă îl cultivăm în copiii noștri, le asigura succesul și fericirea în viață.
Jb.: Concret, care sunt tipurile de jocuri care susţin devoltarea inteligenţei şi a abilităţilor copiilor până la vârsta de 3 ani?
G.M.: Până la vârsta de 1 an, copilul explorează, pas cu pas, mediul înconjurător (scutură, lovește, aruncă, atinge cu limba obiecte), găsește cu ușurință lucruri ascunse, copiază gesturi, poare indica obiecte atunci când aceste sunt numite de părinte, urmează cereri simple cum ar fi “vrei să iei jucăria de jos?” și învață despre sine că el e co-autor al iubirii, că e competent și demn de a fi iubit, că poate iniția comunicarea și că e constructor de relații.
În perioada 1-2 ani, sunt indicate jocuri prin care copilul este încurajat să umple cutii cu obiecte (copilul învață noțiuni de mărime și spațialitate), să rostogolească obiecte pe suprafețe înclinate (se dezvoltă motricitate și coordonarea dintre privire şi mișcare), jocuri cu obstacole (pentru coordonarea spațială) și multe altele, ce sunt exemplificate și detaliate pe larg în cadrul workshop-urilor.
Pentru perioada 2-3 ani sunt potrivite jocurile cu șiruri de obiecte așezate pe culori (facilitează dezvoltarea inteligenței), jocurile prin care copilul caută comori (pentru stimularea spiritului de echipă și a atenției distributive și focusate), jocuri de creativitate etc.
Jb.: În aceste zile, desfăşuraţi ateliere de dezvoltare cognitivă la Oradea. Ne puteţi vorbi despre ele?
G.M.: Atelierele Aptamil Junior IQ pentru dezvoltare cognitivă reprezintă un program de workshop-uri gratuite, ce se adresează părinților care au copii cu vârsta cuprinsă între 1 și 3 ani. În cadrul workshop-urilor, părinții află, de la specialiști, care sunt etapele de dezvoltare a creierului, de ce sunt importante aceste aspecte pentru evoluția copiilor lor, ce alți factori contribuie la dezvoltarea abilităților cognitive și a inteligenței și care sunt, cu exemple concrete, acele jocuri ce stimulează aceste calități. Atelierele Aptamil Junior pentru dezvoltarea cognitivă au loc la FasTracKids Oradea, fiind susținute de un trainer profesionist certificat. Programul complet poate fi regăsit pe platforma dedicată: http://ateliere.aptamil.ro/fastrackids-oradea/.
Jb.: Vă mulţumim pentru amabilitatea de a le prezenta cititorilor noştri câteva dintre secretele dezvoltării cognitive a copiilor în primii trei ani de viaţă.
G.M.: Cu mare plăcere.
Citiți principiile noastre de moderare aici!