– Intervalul 2022-2023 e critic pentru lucrările din acest exercițiu financiar european. Ce proiecte începe Primăria anul acesta? Ce veți face pentru a limita deranjul major în viața cotidiană a orădenilor?
– Până la finalul lui 2023, trebuie implementate proiectele din ciclul actual de finanțare europeană. Sunt discuții la ora actuală despre acest termen. Noi, ca municipiu și Asociația Municipiilor din România, în discuțiile pe care le-a avut prin reprezentanții săi cu Comisia European, am cerut să se prelungească acest termen de implementare cel puțin cu un an de zile, pentru că am trecut prin doi ani de pandemie, acum avem o altă criză, cu războiul din Ucraina. Toate acestea și-au pus amprenta pe execuția lucrărilor, în primul rând sub aspectul creșterii prețurilor la materialele construcții. Nu e totuna că la o licitație o firmă a participat cu un preț inițial de 2,5-3 lei pe kg, iar acum prețul este de 7,5-8 lei pe kg, nemaidiscutând de prețul combustibilului.
Am trecut și trecem încă prin niște perioade de căutare de soluții pentru indexarea prețurilor. S-a dat OUG pentru contractele pe bugetele naționale. Pentru cele mai grele, pe bugetele europene, urmează să apară săptămâna viitoare Ordonanța, acum e în dezbatere publică. Sunt lucrări în oraș care nu decurg cum ar trebui, din cauza aceasta.

Anul acesta va începe pasajul de la Centrul Civic, o lucrare complexă. Licitația a fost finalizată, dar așteptam OUG ca să semnăm contractul la valoarea actualizată. Sper ca în două săptămâni să semnăm contractul. E inevitabil deranjul în trafic și în viața cotidiană, în zona unor lucrări de asemenea amploare. Anul trecut, decalarea orei de începere a cursurilor a fost o soluție acceptabilă la deranjul creat cu lucrările de la Podul Dacia. În funcție de cum vor începe lucrările și de recomandările de la Poliția Rutieră, cu care colaborăm foarte bine – dâșii sunt experții – cu siguranță vom lua măsurile cele mai bune pentru diminuarea deranjului.

Va mai începe, pe finalul acestui an, ambulatoriul integrat de la Spitalul Județean, care e acum în licitație. Ar mai trebui să înceapă cele două parcări, de la Spitalul Județean și cea din str. Iosif Vulcan – lucrări pe fonduri proprii. Se vor termina cele trei piațete de cartier – Magnoliei, Cazaban și Nufărul. La Nufărul Geotermal se lucrează acum la proiectare. Estimăm că în luna iunie sau iulie, să înceapă efectiv lucrările. Constructorii vor începe ceea ce atacă prima dată. Va mai începe și etapa a III-a de termoficare, pe finalul acestei luni, începutul lui iunie. Am încercat să prioritizăm lucrările la rețele, ca să le sincronizăm cu ce avem acum în curs. La bulevardul Nufărul-Cantemir avem o subtraversare în zona intersecției cu str. Ciheiului, unde deja s-a făcut aprovizionarea cu materiale. La fel e și în zona parcajelor de la Centrul Civic și în zona pasajelor.

– Unele lucrări de mare amploare nici n-au început. Le veți putea termina la termen?
– Ideea proiectului Nufărul Geotermal e veche de vreo 10 ani. Acolo a fost și un proces între Primăria Oradea și Ministerul Dezvoltării, câștigat de noi, erau neînțelegeri legate de ajutorul de stat. Mă bucur că s-a finalizat licitația, după mai multe încercări de atribuire la care nu s-a prezentat nicio ofertă. Dacă lucrările vor începe cât mai curând și din discuțiile avute cu firma care a câștigat licitația, e un proiect care se poate încheia până la finalul lui 2023. La fel și pasajele din Centrul Civic, în funcție de cât de bine se va mișca firma și de cât de rapid vom avea actualizările de preț, cred că în proporție de 90% le putem finaliza la termen. Asta depinde și de ce se va găsi în subteran în Centrul Civic. Din săpăturile făcute, estimările sunt că în afara acelui perimetru nu ar trebui să mai fie alte descoperiri, dar vom vedea pe parcurs.

– Ce șanse reale sunt pentru finalizarea în acest interval a proiectului de la Piața Cetate?
– La Piața Cetate avem o reală problemă. Suntem într-o dispută cu Ministerul Culturii și nu putem obține avizul pentru acest proiect pe HU-RO. E un proiect în care avem parteneri din țara vecină, care probabil vor finaliza partea lor, iar noi, nefinalizându-l, le punem în pericol investiția. În cursul acestei săptămâni acționăm în instanță Ministerul Culturii, să-l obligăm să ne emită avizul. Blocajul, în esență, este că în afară de hala veche care a luat foc și fostul sediu al ADP, care au fost clasare ca monumente, în acea zonă erau niște construcții parazitare, care au fost demolate de Primărie, pentru proiectul nou. Noi, în momentul demolării am avut un aviz de la Comisia locală de cultură, la faza PUD. Când am cerut avizul de la Minister, s-au legat de clădirile demolate, care din punctul lor de vedere fac parte din ansamblul monumental. Am inițiat un dosar de declasare, care nu a ajuns încă la nicio concluzie. Clădirile nu mai există, nimeni nu își asumă răspunerea, iar noi nu mai putem sta, trebuie să facem ceva. Aici avem o problemă cu finalizarea în termen. Vom cere judecarea cu celeritate a procesului.

Centru istoric

– După o lungă perioadă de conservare strictă a Centrului Istoric, instituită în primul mandat a d-lui Ilie Bolojan, acum Primăria face front comun cu dezvoltatorii, permițând construirea de blocuri între case. De ce se întâmplă asta? Ce s-a schimbat?
– În acest moment, orice construire de blocuri se face cu asigurarea unui număr număr minim de locuri de parcare – o parcare pe apartament, cu excepțiile din Centrul Istoric, care au fost studiate printr-un PUZ-CP de arhitecți pricepuți la aceste teme. Nu se pricepe primarul la toate, dar sunt urbaniști și arhitecți care se pricep. Acest PUZ a fost avizat de toate instituțiile de specialitate, e un PUZ-CP atacat acum de anumite asociații, e dreptul lor. Totuși, e unul dintre modurile în care orașul Oradea se dezvoltă și trebuie să se dezvolte în continuare, inclusiv în zona centrală. Desigur, prin planuri urbanistice, cu consultarea cetățenilor în dezbateri publice, dar numai cu avizele comisiilor specializate, inclusiv a celei de Cultură. PUZ-CP a fost realizat de specialiști.

– Specialiști angajați de Primărie…
– Angajați și plătiți de Primărie, dar oameni pregătiți, care cred că-și respectă blazonul în ceea ce înseamnă arhitectură.

– Ce aveți să le spuneți celor care, trăind în case private în centru, se vor trezi că stau în spatele blocului, în 10 ani? Istoria recentă arată că vecinătatea aceasta e păguboasă pentru ei, au fost demolate cvartale pentru a se construi parcări pentru cei de la bloc.
– Le spun că noi vom proteja în continuare Centrul Istoric, dar că acest Centru va trebui să se dezvolte în corelare cu restul orașului. Nu înseamnă că vom demola tot centrul și vom construi blocuri. Nu avem cum să facem acest lucru. Sunt clădiri monument, de care nu te poți atinge. Sunt și zone în care se permite, totuși, construirea unor cvartale, de anumite înălțimi. Primăria a făcut anii trecuți studii de volumetrie, se vede ce se poate dezvolta în anumite zone, în funcție de înălțime. Am văzut în multe capitale europene – Viena, Budapesta – un anumit nivel de înălțime de la un capăt la altul al străzii, nu o casă cu trei etaje, un parter lângă o casă cu 2 etaje. Implementarea ar fi de bun augur și pentru Oradea, dar și pentru Centrul Istoric. Noi mai avem și PUG-ul din 2016, pe care îl respectăm și care va fi actualizat la fiecare 10 ani.

– Ce mai înseamnă, în acest caz, Centrul Istoric al Oradiei? Dorește Primăria să descurajeze locuirea individuală în zonele centrale, în favoarea celei colective, la bloc?
– Nu avem o strategie să descurajăm locuirea individuală în zona centrală. E clar că a aduce cât mai mulți oameni la un loc în zona centrală, unde există o ofertă mare de servicii și dezvoltări, este benefic pentru un oraș în dezvoltare, un oraș european. Noi am mai făcut un lucru bun, am copiat din altă parte exemple care funcționează, am încercat să nu experimentăm pe Oradea.

– În Oradea, de acum se construiește mult, inclusiv în zona centrală. Ce părere aveți despre calitatea arhitecturală? Puteți numi două-trei imobile noi, publice sau private, pe care le considerați remarcabile din punct de vedere estetic, ceva emblematic pentru acest val de dezvoltare?
– Ideea este că dacă ne referim strict la partea de arhitectură, niciun proiect implementat în zona centrală nu se face fără avize de la comisiile de specialitate. Sunt cazuri în care un proiect s-a întors și de 10 ori de la Comisia de cultură, până să ia toate avizele.
Poate sunt diferențe, ce-mi place mie poate nu vă place dvs. Probabil nu tot ce s-a construit în Oradea poate fi pe gustul tuturor.
În multe orașe, mai ales din străinătate, am văzut o alternanță între vechi și nou. Mi-aș dori o chestiune similară în Oradea, să păstrăm Art-nouveau-ul, dar să aducem în vecinătate și ceva modernist. Mai avem de lucru în Oradea, în această direcție.

– Un imobil, măcar?
– Aștept să văd imobiliul care se va construi în zona Parcului Traian, proiectul Primăriei în parteneriat cu un proprietar privat, trecut acum de toate fazele de avizare. În toamnă sper să înceapă execuția, sper ca acel proiect să fie unul de referință pentru ce se așteaptă de la o dezvoltare centrală.
În domeniul imobiliar, în construcția de blocuri, îmi doresc să nu mai avem doar aceste construcții de tip lamă, cu o dezvoltare superioară față de ce avem acum.

Venituri în Oradea

– Există această percepție că investitiile masive din bani europeni nu fac neapărat viața mai bună pentru orădeni, cel putin nu încă. În afară de mândria de a fi orădean, ce credeți că s-a schimbat în bine în anii mandatelor liberale, în condițiile în care costul vieții a crescut constant?
– Eu cred că viața orădenilor s-a schimbat în bine în ultimii 10 ani, chiar dacă nu am ajuns încă acolo unde ne dorim. Trebuie să recunoaștem că, prin desființarea fabricilor de după 1989 și a locurilor de muncă, a fost perioada lohn. Din 2008, de când administrația Bolojan a început deschiderea parcurilor industriale – chiar acum se amenajează al patrulea, s-au investit peste 400 milioane de euro, bani privați, în fabrici aducătoare de locuri de muncă. S-au creat peste 10.000 de locuri de muncă, doar în ultimii 10 ani.

– Care este venitul mediu în parcurile industriale orădene?
– Ideea este în felul următor: acum 10 ani, un angajator avea la dispoziție poate 10 oameni pe un post, iar angajatului îi spunea: „sunt unii care stau la coadă să lucreze pe salariul tău”. Sigur nu creștea salariul. Acum, lucrurile s-au schimbat. Se găsește foarte greu forța de muncă, a început o concurență de economie de piață. Angajatorii nu vor avea de ales, decât să crească salariile. Eu, ca angajator, dacă am un angajat bun, trebuie să-l păstrez, că nu mai am alții care să stea la coadă. Economia aceasta de piață este cea care va regla și salariile. Primăria nu va putea să impună firmelor un salariu minim sau maxim, dar va putea crea condițiile pentru și mai mulți investitori în Oradea, din domenii mai bine plătite, mai de calitate. Cred că în ultimii 10 ani, Bihorul a urcat de pe locul 38, de pe ultimele locuri, undeva foarte bine. S-a anunțat recent că în Bihor vor mai fi 4-5 parcuri industriale, care vor atrage noi investiții, o nouă piață concurențială pentru forța de muncă.

– În ciuda blazonului de performanță administrativă, Oradea și Bihorul sunt în continuare în coada topurilor în privința veniturilor personale, conform celor comunicate de INS. Presa centrală scrie că media veniturilor în Oradea e de 3.340 de lei, față de media națională de 3.721 de lei. Ce altceva face Primăria pentru piața muncii din Oradea, astfel încât să accelereze creșterea veniturilor medii ale populației?
– Nu știu unde au făcut acest clasament, noi avem un indicator bun, cota din IVG care revine anual Primăriei. Este anual în creștere.

– Lucrați, poate, la unele proiecte edilitare personale? Deocamdată, Primăria doar implementează moșternirea lui Ilie Bolojan?
– În general, lucrăm la proiecte care se vor implementa în 10 ani de zile. La fel s-a lucrat și încă vreo 4 ani vom lucra la proiecte discutate acum 5-7 ani de zile. Așa e normal să lucrezi în cadrul unei strategii. Cum era să vin eu să zic: „Ce a făcut Ilie Bolojan nu e bine! Eu vreau altceva, hai să gândim alte proiecte!”
Problema lipsei de continuitate în strategie este a întregii Românii, la Educație e cel mai clar. La nivel național, ar trebui stabilite niște obiective pentru țară – autostrăzi de exemplu și indiferent ce guvernare vine, să avem această prioritate. Meritul să fie în implementare, nu în schimbarea strategiei. Eu asta văd, eu am făcut parte din echipa Bolojan, am lucrat la aceste proiecte.

– Dar acum ați preluat și sarcina de a face o strategie. E de așteptat să oferiți idei noi.
– Vine acum niște proiecte din seria de finanțare nouă, care va dura până-n 2028, cu implementare până-n 2030 – mandatul viitor, cine va mai fi pe aici. Așa cum administrația trecută a avut sarcina să le pregătească, vom anunța și noi aceste proiecte în perioada următoare.

Politică

– Care credeți că sunt beneficiile aduse de această alianță PNL-PSD-UDMR, considerată anterior inacceptabilă de liberali?
– Eu am spus de la început în Biroul Național al PNL că nu sunt de acord cu această alianță. Cred că în condițiile stării actuale, cu războiul din Ucraina, beneficiul este unitatea politică din România, de care probabil este nevoie acum.
Încă o dată, am mai avut un USL, care avea 70% în Parlament. Această alianță de acum are o majoritate mare. Aș vrea să pot spune că am greșit fiind împotrivă, peste 2-3 ani, când se va încheia această alianță, sau dacă va dura mai mult. Aș spune asta dacă se vor fi făcut lucrări importante pentru țară, precum autostrada Oradea – Cluj-Napoca, de exemplu. Chiar nu m-ar interesa culoarea alianței, dacă în țară s-ar face ceva: spitalele pe care le tot promitem, autostrăzile, infrastrucura de care avem atâta nevoie. Până acum, ar mai fi unele măsuri, precum plafonările de prețuri la gaze. Trăim într-o perioadă în care cetățenii au nevoie de intervenția statului pentru a putea duce o viață decentă. Mai aștept să văd ce va fi cu această alianță.

– Dar costurile pentru PNL, inclusiv local, care vor fi?
– Dacă lucrurile vor ieși prost, costul va fi mult mai mare pentru PNL. Dacă lucrurile vor ieși bine, în 2024, la final, vom vedea…

– Ați văzut declarațiile recente ale fostului premier liberal Câțu, care crede că PNL ar putea colabora cu USR. Ce părere aveți despre această posibilitate, pe termen scurt, eventual înainte de „rocada” premierilor?
– Ar trebui să fim înțelepți în momentul în care deținem anumite funcții, și nu după. Tot timpul, după război mulți viteji de arată! A fost atunci posibilitatea, a fost alianța PNL-USR. Nu știu în detaliu ce s-a întâmplat, suntem foarte prinși cu proiectele locale, mai ajungem o dată pe lună la Biroul executiv. Eu știu doar că atunci când mi-am spus punctul de vedere, împotriva unei alianțe cu PSD și să încercăm să facem o alianță de dreapta, municipiul a fost penalizat cu acea alocare de fonduri pentru termoficare.

– Ați încheiat în 2021 un an dificil pe plan personal. Este de oarecare notorietate relația pe care o aveți acum. Cine este noua parteneră? Urmează să oficializați relația?
– Nu vreau să vorbesc despre asta. Cred că viața personală este privată, vreau să rămână personală în continuare.

[eadvert]