Prefectura Bihor prefigurează evenimentele organizate duminică, susținând că domnul Alexandru Ioan Cuza “a pus în aplicare agenda politică liberală, având ca model administrația franceză și belgiană”. Dincolo de aceste aspecte, Cuza Vodă a trebuit să abdice după șapte ani de domnie, forțat fiind de monstruoasa coaliție, condusă de doi lideri politici cu convingeri liberale, C.A. Rosetti și Ion C. Brătianu, dar din care au mai făcut parte inclusiv conservatorul Lascăr Catargiu, respectiv moderatul Ion Ghica. Reformele lui Cuza loviseră în interesele marilor proprietari, iar domnul jurase la urcarea pe tron, în 1859, că după șapte ani de domnie va lăsa tronul unui domn străin, dintr-o țară fără granițe comune cu cele ale Principatelor Române Unite.
Mesajul prefectului
Instituția Prefectului județului Bihor: “Unirea Principatelor Române, Moldova și Țara Românească, a pornit din dorința poporului, exprimată în cadrul Adunărilor Ad-hoc, preluată de elitele vremii și dusă la îndeplinire. Ideile revoluționarilor de la 1848 își găseau astfel finalitate, ei fiind cei care timp de un deceniu au insistat la cabinetele și cancelariile străine, susținând cauza românească.
Înscăunarea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn, atât la Iași cât și la București, a însemnat un nou început pentru români, crearea Statului Național Român modern. Noul domn a pus în aplicare agenda politică liberală, având ca model administrația franceză și belgiană, care prevedea ample
reforme modernizatoare. La încetarea domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Statul Modern Român era în esență, edificat.
Trebuie să conștientizăm că 24 ianuarie 1859 reprezintă o dată importantă în construcția unității naționale și trebuie să cinstim memoria celor care au pus interesul național mai presus de cel personal, fiind neobosiți în susținerea cauzei românești. Cinste lor!
Să nu uităm că, astăzi, mai mult ca niciodată, trebuie să fim uniți în fața momentelor dificile prin care am trecut și în fața provocărilor care ne așteaptă. La mulți ani, România! La mulți ani, dragi români!”.
[eadvert]
Duminică, 24 ianuarie 2021, începând cu ora 12:00, va avea loc ceremonia militară restrânsă prilejuită de Ziua Unirii Principatelor Române.
Evenimentul se va desfășura la Statuia Regelui Ferdinand I din Piața Unirii – Oradea, după următorul program:
12:00-12:02 – Întâmpinarea persoanei oficiale, prezentarea onorului și salutul drapelului de luptă
12:02-12:05 – Intonarea Imnului Național al României
12:05-12:20 – TE DEUM oficiat de preoții din structurile Sistemului Național de Securitate din Garnizoana Oradea
12:20-12:40 – Alocuțiuni privind însemnătatea evenimentului
12:40-12:55 – Festivitatea depunerii de coroane, jerbe și buchete de flori la Statuia Regelui Ferdinand I din Piața Unirii
12:55-13:00 – Plecarea persoanei oficiale/ încheierea ceremonialului militar.
Participanților li se cere să respecte normele de distanțare socială și măsurile sanitare în vigoare.
Trimite articolul
XCuza a secularizat averile confesionale din România antebelicã ceea ce doctorii liberanişti (liberi ţãrãnişti) nu au mai operat, vezi reforma lui Cuza.
-
Și a urmat,, Monstruoasa Coaliţie “, vezi 1866, Eminovici avea 7 ani.
-
Partida Naţionalã-Scarlat Calimachi, a fost motorul lui Cuza.
În 1875 a fost fondat un partid, PNL.
Cuza nu a fost liberal.
In ultimii ani de domnie, a fost totalitarist.
Cuza a fost dat jos în 1866, adus pe tron fiind Carol I. -
Nu îl chema Scarlat, îl chema Gavril.
-
Frati romani,
Sa nu uitati niciodata ceea ce s-a intamplat la Hajdudorog, in 1912, cand foarte multe parohii greco-catolice romanesti din partea dinspre Tisa au fost cedate nou inventatei biserici greco-catolice maghiare. Oare au folosit maghiarii in istoria lor liturghia ortodoxa, sau maghiarii greco-catolici sunt, in fapt, romani maghiarizati?
Deci, s-a înființat o Episcopie Greco-Catolică maghiară, cu credincioși greco-catolici maghiarizați până în acel moment, în condițiile în care biserica Greco-Catolică nu este o biserică tradițională maghiară, ci credincioșii greco-catolici din Ungaria care se declarau și se declară maghiari sunt în fapt foști ne-maghiari ortodocși maghiarizați prin mijloace ne-ortodoxe.
Totodată, procedura infiintarii prevedea și organizarea unei conferințe episcopale pentru a se examina oportunitatea înființării unei noi episcopii, la care să fie prezenți în scop de consultare toți episcopii interesați, adică reprezentații episcopiei ce urmează a fi înființate, precum și episcopii de la care ar urma să fie luate parohii spre a fi atribuite celei nou-înființate, aceștia trebuind să își dea acordul pentru predarea parohiilor în cauză.
Aici episcopii greco-catolici români au dat dovadă de o lașitate și de o duplicitate greu de înțeles.
Cu toate insistențele guvernului maghiar, această conferință s-a tot amânat, până când în cele din urmă s-a organizat la Budapesta pe 9 noiembrie 1911, sub președenția arhiepiscopului primat al Ungariei de atunci, Kolos Ferecz Vaszary[4].
S-a prezentat proiectul maghiar al viitoarei Episcopii de la Hajdudorogh, frontierele, harta, sediul, limba liturgică. La momentul respectiv, Biserica Greco-Catolică Română avea patru episcopii: Blajul (unde era și Mitropolia), Oradea, Lugojul și Gherla.
Episcopul de Gherla Ioan Szabo tocmai murise și scaunul era vacant, iar mitropolitul Victor Mihalyi de la Blaj nu a participat la Conferință, deși în zilele acelea s-a aflat în Budapesta și, invocând că este bolnav, s-a internat în Sanatoriul unui anume dr. Grunwald, de unde putea totuși să corespondeze cu George Pop de Băsești și să se țină la curent cu evoluția lucrurilor. Prin urmare, au participat numai doi episcopi români, Vasile Hossu de la Lugoj și Dimitrie Radu de la Oradea.
Episcopii români Hossu și Radu nu au îndrăznit să se opună, ci s-au declarat de acord în principiu cu înființarea unei noi episcopii, însă fără să semneze nici un act cu privire la parohiile care ar urma să fie rupte de la episcopiile românești spre a fi trecute la noua Episcopie Greco-Catolică maghiară.
După ce episcopii români au ajuns acasă, s-au aflat de la Nunțiatura Apostolică de la Viena și parohiile care urmau să fie luate de la episcopiile românești. Episcopii români susțineau că la Conferință lor nu li s-a spus nimic despre parohiile pe care ar urma să le cedeze.
Mitropolitul Mihalyi nu a participat nici în luna mai a aceluiași an la Adunarea de protest de la Alba Iulia împotriva înființării Episcopiei de la Hajdudorogh, deși atunci vremea era frumoasă, iar distanța de la Blaj până la Alba Iulia era foarte mică, sub 40 km, prin comparație cu cea până la Budapesta.
Si uite asa, romanii din apusul Crisanei au fost maghiarizati, prin conclucrarea tacita a clerului greco catolici cu sefimea lor maghiara. Astazi, ei sunt martiri, ce revendica biserici si pamanturi si vorbesc din parlamentul european.
Adevarul despre aceasta slutenie de institutie, biserica unita cu Roma, inventata in 1700, trebuie stiut.
-
In schim ce le-au facut ortodocsii romani la greco-catolicii ronani in anii comunismului poti sa scrii si mai pe scurt “jaf si tortura”
-
Au fost de 10 ori mai multi ortodocsi care au suferit decat greco-catolici in periada comunista.
Ar fi de dorit ca romanii ortodocsi omorati la ordinul papistasilor, de-a lungul timpului, sa fie canonizati.
Martirii bihoreni sunt Popa Flore, Gavruta Petru, popa Mihail si toti cei care la 1744 si-au dat viata pe altarul neamului in fata celor care ii doreau maghiarizati: greco-catolicii maghiarizanti!
Dorim de asemenea canonizarea si adevaratilor sfinti ai inchisorilor!
Romanii isi iau lumina de la Ierusalim, nu din holurile pederastilor din Vatican.
-
de ce dezinformezi ? 🙁 toata lunea stie ca preotii greco-catolici care nu au trecut la ortodoxie si nu si-au predat bisericile de buna voie au fost torturati sau ucisi in puscariile comuniste.
-
In primul rand, preotii ortodocsi care nu au sprijinit regimul comunist au fost inchisi si torturati. Sfinii inchisorilor sunt listati aici: http://www.marturisitorii.ro/category/martiri-marturisitori/
Dar greco-catolicii au ucis cu mult inainte, de la milocul secolului XVIII. Atat ei, cat si sefii lor maghiari, au ucis pe loc, nu au mai inchis oamenii. Vedeti cazurile martirilor bihoreni: Popa Flore, Gavruta Petru, popa Mihail din 1744, care au fost ucisi pentru refuzul de a trece la greco-catolicism.
-
-
-
Adica taxe mari si salarii mici?
Stim ce a urmat cam dupa 50 de ani in 1907, cand tot liberalii erau la putere.