Garda Naţională de Mediu – Bihor verifică periodic ferma de porci din Ioşia, şi i-a aplicat doar în acest an amenzi de un miliard de lei vechi. Dar amenzile se contestă în justiţie, iar orădenii rămân cu mirosul neplăcut. Conform legislaţiei, doar Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului (ARPM) Cluj ar putea declanşa revizuirea autorizaţiei de mediu a fermei. Ceea ce nu s-a întâmplat în ciuda notificărilor primite de la GNM Bihor, după fiecare control.
Dealtfel, GNM Bihor nu s-a sfiit să deplângă slaba colaborare cu forul clujean de mediu chiar în notificarea trimisă la ARPM Cluj pe 4 iulie. „Spre surprinderea noastră, ARPM Cluj a efectuat pe 29 iunie o verificare a fermei fără a solicita participareea GNM CJ Bihor pentru realizarea controlului comun privind verificarea îndeplinirii obligaţiilor de conformare a instalaţiei cu notificarea din 12 mai 2011 şi a Autorizaţiei Integrate de Mediu”, semna prim-comisarul Călin Mocan.
Însă în răspunsul din 14 iulie, ARPM Cluj se rezuma să arate că ferma de porci are doar obligaţia de a replanta perdeaua verde în „perioada optimă”, adică la toamnă. Ca urmare, şeful GNM Bihor a solicitat direct Ministrului Cseke să mărească distanţa minimă dintre oraşe şi fermele porcine.
Nemulţumit de reacţia Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM) Cluj privind solicitările de revizire a autorizaţiei integrate de mediul pentru SC Nutripork – ferma Ioşia, prim-comisarul bihorean de mediu, Călin Mocan, a solicitat direct ministrului Sănătăţii distanţarea fermelor porcine de oraşe.
Dar să spicuim din corespondenţa dintre Garda de Mediu Bihor şi ARPM Cluj.
Pe 28 aprilie, Garda de Mediu şi-a motivat cererea de revizuire a autorizaţiei de mediu pentru ferma din Ioşia arătând că a nu a acoperit batalurile cu paie, nu a evacuat dejecţii din bataluri, a încălcat consumul maxim de apă.
În răspunsul ARPM Cluj, directorul Anna Horvath nu face nicio referire la revizuirea autorizaţiei de mediu, arătând doar că a notificat ferma să se conformeze în termene de 60 de zile privind acoperirea batalurilor şi să propună o alternativă pentru depozitarea dejecţiilor porcine.
Totodată, Anna Horvath mai atenţionează ferma că trebuie să aplice măsurile rezultate din studiul de impact asupra sănătăţii populaţiei, întăcomit de Centrul de Mediu şi Sănătate Cluj, condus de familia Anca şi Eugen Gurzău.
Studiu cu cacafonii
Studiul de impact arată însă că „factorii de disconfort olfactiv sunt indicatori subiectivi şi nu se pot cuantifica într-o formă matematică care să permită o evaluare de risc” şi concluzionează că „ferma de porci poate funcţiona la distanţa existentă în prezent faţă de zonele de locuit”, cu condiţia „să nu-şi mărească capacitatea peste limita maximă autorizată”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!