Popa Cornel, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, va fi într-un minisejur la Trento, provincia Trentino din Italia, de joi până duminică. Popa spune că această provincie din nordul Italiei ar putea fi un model de dezvoltare pentru Bihor. Inclusiv pe partea de dezvoltare turistică. În prezenţa românilor, italienii vor inaugura şi un muzeu naţional, în timp ce la Oradea această operaţiune seamănă tot mai mult cu o fata morgana.
O dată modernizat drumul spre Padiş, Popa ar vrea o exploatare turistică a acestei zone mirifice, la pachet cu Stâna de Vale şi pârtia Vârtop. Şi se arată nemulţumit „că «noi» tot strigăm că nu avem voie în ariile protejate, chiar dacă eu am iniţiat această lege şi tot primesc lecţii”. Ca replică la vocile ecologiste, Popa spune că „munţii noştri aşteaptă să fie puşi în valoare”. Pentru Popa, Bihorul are munţi „mai prietenoşi” decât Dolomiţii din Trentino şi Tirolul de Sud, învecinat.
Pentru a-i lămuri pe ecologişti care ar fi modelul italian în turismul montan, Popa i-a invitat să-l însoţească în nordul Italiei pe Viorel Lascu, de la Centrul de Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă (CAPDD) şi pe Alin Moş, de la Parcul Natural Apuseni. Din delegaţie mai fac parte Maria Simon – arhitect-şef al judeţului, rectorul Constantin Bungău, Aurel Chiriac – directorul Muzeului Ţării Crişurilor şi arhitectul Cosmin Falub.
Unii inaugurează…
Cornel Popa a ţinut să informeze că delegaţia română va asista şi la inaugurarea unui muzeu naţional din Trento. Eveniment la care a fost invitat să participe şi preşedintele Italiei. În acest context, l-am întrebat pe Popa când va fi inaugurat şi la Oradea noul sediu al Muzeului Ţării Crişurilor. Preşedintele Consiliului Judeţean nu a putut oferi un răspuns concret la acest subiect sensibil. „Pe măsură ce vom putea debloca situaţia. De data aceasta se finalizează înlocuirea ţiglelor”, a declarat Popa, precizând că se doreşte refacerea acoperişului la Muzeu chiar în această lună. „Celelalte lucrări necesită o nouă licitaţie, după ce terminăm cu inventarierea lucrărilor realizate deja”, a adăugat preşedintele CJ Bihor.
Lucrările pentru amenajarea unui nou sediu pentru Muzeu au debutat în 2009, în mandatul ex-preşedintelui Radu Ţîrle. Acestea nu au putut fi finalizate, pe fondul unor neînţelegeri perpetue între şeful CJ Bihor şi constructorul Selina. Acum, aceeaşi firmă lucrează încă din primăvară la refacerea acoperişului fostei Garnizoane, ce ar adăposti într-un final Muzeul Ţării Crişurilor.
Din toamna anului 2011, CJ Bihor plăteşte câte 15.000 euro pe lună către Episcopia Romano-Catolică, chirie pentru ca Muzeul să poată folosi parţial Palatul Baroc. Înainte, cuantumul chiriei fusese situat la 6.100 euro, iar o dată cu mărirea chiriei, prelaţii au impus şi restrângerea activităţii Muzeului, într-un spaţiu mai mic. Clădirea respectivă a fost retrocedată romano-catolicilor în 2004, în timpul Guvernului Năstase.
Citiți principiile noastre de moderare aici!