Fostul magistrat Adina Cioflan și soțul acesteia, Aurel Cioflan, Șef Birou în cadrul IPJ Bihor, și-au amenajat un ponton pe malul Crișului Repede. Construcția se află în spatele vilei de pe strada Făcliei, într-o zonă pitorească. Acesta fost ridicat fără autorizație din partea ABA Crișuri și fără ca proprietarii să fi concesionat terenul.

[eadvert]

La fel ca ei, ar mai fi și alți orădeni în zonă, care s-au făcut „stăpâni” pe spațiul public. Potrivit săptămânalului Bihoreanul, controversatul afacerist/politician Horea Vușcan are și el în spatele casei „o platformă betonată cu scări de coborâre pe rău”.
Jurnal bihorean a cerut ABA Crișuri să ne comunice dacă pe strada Făcliei sau în alte zone din Oradea au fost emise autorizații sau avize pentru construcția de pontoane pe malul Crișului Repede și, mai precis, dacă o astfel de autorizație a fost solicitată pentru adresa la care se află vila lui Cioflan.

„Administrația Bazinală de Apă Crişuri nu a emis avize de gospodărire a apelor pentru amplasarea de pontoane pe malul Crişului în Oradea”, ne-a transmis instituția, printr-o adresă semnată de directorul Pásztor Sándor.

Rămâne cu pontonul, dacă nu cere despăgubiri

Sursa citată ne-a mai comunicat că inspectorii ABA Crișuri au făcut o verificare la adresa respectivă.

„La limita proprietății domnului Cioflan, se constată existența unei platforme demontabile, pe structură metalică acoperită cu lemn, având dimensiunea de circa 3,5 pe 5 m, la o înălțime față de luciul apei, amplasată în zona de protecție şi partial în albia cursului de apă. Există acces la suprafața de protecție a cursului de apă, zona nefiind împrejmuită”, sunt concluziile inspectorilor. „În urma celor constatate s-au stabilit următoarele măsuri obligatorii şi termene de realizare: se va asigura acces în zona de protecție a cursului de apă, inclusiv demontarea platformei amenajate de către Aurel Cioflan în caz de intervenții ABA Crişuri (termen: permanent), dl Cioflan Aurel îşi va asuma, printr-o declarație notarială pe proprie răspundere, că în cazul pagubelor produse de creşteri ale nivelului apei şi intervenției ABA Crişuri în caz de necesitate, nu va emite pretenții la despăgubirile materiale sau de altă natură. Termen: 15 zile”, se mai arată în adresa instituției.

Totodată, ABA Crișuri a ținut să precizeze că „pontoanele care nu au fundație de beton, sunt amenajări demontabile şi nepermanente, prin urmare nu necesită autorizație de construcție sau avize”. Asta, în timp ce purtătoarea de cuvânt a Administrației Apelor Române a spus altceva. „Orice lucrare care are legătură cu apele, inclusiv una pe structură ușoară, are nevoie de aviz înainte de începerea lucrărilor și de autorizație de gospodărire a apelor”, a declarat, citată de săptămânalul Bihoreanul, Anamaria Agiu.

Chestionată pe această temă de Jurnal bihorean, purtătoarea de cuvânt ne-a declarat că „în principiu orice lucrare care este pe ape are nevoie de avize”.

Însă a spus că vrea să se documenteze mai bine și revine cu precizări mai clare. Nu s-a întâmplat asta până la publicarea articolului.

ABA Crișuri: „Pontonul e proprietate publică”

În condițiile în care pontonul este amenajat pe spațiul public, iar terenul respectiv nu a fost concesionat de la ABA Crișuri, teoretic oricine are acces la amenajarea de pe malul râului.

„Era o problema dacă persoana respectivă și-ar fi făcut gardul până în albie. Nu e până în albie, omul nu s-a împroprietărit pe terenul respectiv. Prin urmare, și noi putem circula pe acolo, ca instituție, și persoanele fizice, dacă ar fi să luăm prin absurd că vor să se plimbe pe malul neamenajat, se pot plimba”, ne-a spus Anca Mihociu, purtător de cuvânt al ABA Crișuri.

Contactată de Jurnal bihorean, Adina Cioflan ne-a spus că marți a primit de la ABA Crișuri adresa cu măsurile ce urmează să fie luate.

„Azi am primit informarea. Avem un termen de 15 zile în care să facem declarația la notar. Vom face ceea ce ni s-a solicitat”, ne-a declarat fosta judecătoare.

Legat de faptul că terenul ar fi proprietate publică și că oricine ar avea acces acolo, ea a precizat:

„Asta este, să vină. Au fost deja care au venit. Țiganii de peste drum trec frecvent. În fiecare săptămână, cel puțin o dată, vin și se instalează frumos. Asta e. Sau anul trecut, când eu curățam și udam acolo, cineva mânca semințe, cu tupeu. Și mi s-a spus că e proprietate publică, prin urmare are dreptul să stea acolo. Am zis foarte bine, stați vă rog aici, dacă vă pică bine să mâncați semințe și eu să curăț după dumneavoastră. Ăștia sunt oamenii, astea sunt valorile fiecăruia. Poate să vină oricine, nu este îngrădit ca la alții”.

Adina Cioflan a precizat că nu ea a fost cea care a construit pontonul.

„Eu doar l-am recondiționat, nu l-am făcut eu pontonul. Era o platformă acolo, între bălării. Nici măcar nu l-am folosit, îl foloseau pescarii. În pandemie l-am vopsit, am pus balustradă și ce mai era nevoie acolo”, a comentat Cioflan. Ea dă asigurări că nu s-au făcut intervenții la malul Crișului. „Nu am tăiat niciun copac, doar am curățat de plante, de ambrozie, că cineva din familie era alergic la așa ceva. Și am pus niște pomi și niște plante”, a conchis ea.

Pontonul din spatele vilei aparținând familiei Cioflan a apărut într-un filmuleț postat pe Facebook de compozitorul Mihai Alexandru, care cu ocazia unei vizite la Oradea, a fost invitatul familie, pentru o petrecere pe amplasamentul cu vedere la Crișul Repede.

„Nu am crezut că poate să fie atât de frumos. Este incredibil. Doamne cât de frumos, bravo!”, spune Alexandru în filmulețul postat pe pagina de socializare.

În informarea trimisă Jurnal bihorean, ABA Crișuri ne-a transmis că „având în vedere situația semnalată, în perioada următoare, cu ajutorul autorităților, se vor identifica şi anunța toți proprietarii de pontoane, pentru a se stabili măsurile necesare”.

Ce spune Legea apelor nr. 107/1996

Potrivit legii, zona de protecţie este „zona adiacentă cursurilor de apă, lucrărilor de gospodărire a apelor, construcţiilor şi instalaţiilor aferente, în care se introduc, după caz, interdicţii sau restricţii privind regimul construcţiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a construcţiilor, respectiv pentru prevenirea poluării resurselor de apă”.
Totodată, potrivit Art. 87. din lege „nerespectarea de către persoanele fizice şi persoanele juridice a regimului impus în zonele de protecţie” constituie contravenție „dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni”.
Tot legea mai spune Art. 30. că (1) Plantarea sau tăierea arborilor sau arbuştilor de pe terenurile situate în albiile majore ale cursurilor de apă şi pe ţărmul mării, fără avizul de gospodărire a apelor şi avizul organelor silvice de specialitate, este interzisă.
Iar Art.87. califică drept contravenție, „dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni” „plantarea, tăierea ori distrugerea arborilor, arbuştilor, tufelor, a culturilor perene şi puieţilor din albiile cursurilor de apă, din cuvetele lacurilor de acumulare şi de pe malurile lor sau de pe baraje, diguri şi din zonele de protecţie a acestora”.

Ultima declarație de avere

Adina Cioflan a fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție până în 2022, când a ieșit la pensie, la doar câteva luni de la numirea în funcție. În vârstă de 49 de ani, fosta judecătoare deține, potrivit ultimei declarații de avere, un teren intravilan de 800 mp, achiziționat în 2017, un intravilan de 1027 mp, cumpărat în 2019, iar casa de pe malul Crișului a fost construită în 2009. Familia Cioflan are un Audi și un Citroen, iar în anul în care magistratul s-a pensionat, a vândut un teren și o casă, cu 200.000 de euro.
Adina Cioflan avea, potrivit documentului citat, depozite bancare în valoare de 185.000 de euro, dar și credite scadente în 2025, 2026, 2027, 2029, în total datoriile însumând 30.000 de euro și 220.000 de lei. Veniturile familiei au fost 250.000 de lei salariul de judecător și 95.000 de lei, salariul încasat de Aurel Cioflan de la IPJ Bihor.