Al doilea om din Executivul de pe malul Crişului a intrat joi pe uşa Sălii Traian Moşoiu din clădirea Primăriei hotărât să combată toate ideile ce urmau a fi avansate de cei care s-au opus şi în 2005 ideii administraţiei Filip de a uni malurile Crişului între Splaiul Crişanei şi Sovata, spre folosul maşinilor. Atunci era Filip. Azi e Carp şi Bolojan. Lângă Carp a stat directorul Ghitea, care s-a enervat însă destul de repede pe fostul său coleg din Primărie, Orlando Balaş, ce s-a alăturat joi contestatarilor.
Observând nervozitatea colegului său din Executiv, Carp şi-a asumat integral sarcina de a susţine teza necesităţii stringente pentru noul pod. Însă atitudinile concertate ale ecologiştilor, susţinuţi şi de alţi orădeni din sală, au avut darul de a-l scoate din sărite pe Carp. Mai cu seamă că la un moment dat adversarii podului insinuaseră interese personale ale unora din Executiv pentru noul pod! La un moment dat, viceprimarul le-a cerut acestora să vină cu soluţii! Aceasta după ce în prealabil Orlando Balaş vorbise despre utilitatea automatizării intersecţiilor din oraş, ce ar putea conduce la fluidizarea traficului. Vecinii de la Debreţin au fost daţi drept exemplu.
Nu încape îndoială. Podul rutier dorit de municipalitate în Ioşia Nord naşte pasiuni. Şi pro şi contra. Joi, Primăria Oradea a organizat o dezbatere publică la care firma proiectantă Search Corporation a prezentat datele tehnice ale podului precum şi cele cinci variante de construcţie a acestuia. În fapt, s-a arătat un studiu de fezabilitate revizuit, după cel din 2005, când şi administraţia Filip a propus acolo o punte rutieră, ce ar lega Ioşia Nord de Rogerius.
După ce s-au prezentat datele tehnice, directorul tehnic al Primăriei, Mircea Ghitea, a dat cuvântul asistenţei. Primul care a luat cuvântul a fost reprezentantul ONG-ului ecologic CRSE – Munţii Apuseni, Paul Iacobaş, care a pus problema utilităţii podului şi a gradului de poluare pe care l-ar aduce cu sine în zonă. Viceprimarul Gheorghe Carp i-a răspuns lui Iacobaş, spunând că noul pod ar lega două cartiere importante din Oradea, Ioşia şi Rogerius, contribuind, în acelaşi timp, la degrevarea podurilor Decebal şi Densuşianu.
Mai mult, Carp a susţinut că, prin construirea unui nou pod, s-ar reduce gradul de poluare, prin timpi mai scurţi de deplasare şi mai puţină vreme pierdută la semafoare. Acelaşi Carp nu s-a putut abţine să nu-l întrebe pe Iacobaş, cu o doză evidentă de ironie, izvorâtă din numele ONG-ului: „Dumneavoastră sunteţi din Munţii Apuseni; dar cunoaşteţi şi Oradea?!”. Viceprimarul mandatat de Bolojan să dea piept cu contestatarii podului a ţinut să spună că se doreşte un pod în zonă încă de acum 40 de ani! „Atunci, Oradea avea 80.000 de locuitori. Azi are 204.000. Iar numărul de maşini s-a înzecit. Oradea se extinde. Astfel, e normal şi logic să se construiască poduri”, a mai argumentat Carp.
„Dacă dumneavoastră consideraţi că după 40 de ani Oradea nu are nevoie de un nou pod, atunci e părerea dumneavoastră, dar nu e şi logică”, a arătat viceprimarul.
Balaş, anti-pod
A intrat în scenă apoi Orlando Balaş, universitar orădean, ecologist, membru PNL şi fost consilier al primarului Ilie Bolojan. Acesta a avut o alocuţiune cu tentă clară anti-pod. Punctăm în continuare câteva din aspectele semnalate de Balaş: „Porţiunea de mal dintre Podul Decebal şi Podul Densuşianu, cu o lungime de aproximativ un kilometru şi jumate, e un ecosistem important pentru locuitorii din zonă, a cărui funcţionalitate se pierde în mare măsură dacă ar fi divizat de un pod rutier. Să nu uităm că un ecosistem e important nu doar dacă acolo trăiesc specii de melci sau de broscuţe protejate de lege, ci şi dacă el are o funcţie de relaxare sau de sănătate pentru oameni. (…) Cu banii pe care Primăria vrea să îi investească în acest pod se poate amenaja malul Crişului ca loc de agrement. (…)
Se susţine că un nou pod rutier e necesar pentru a fluidiza circulaţia. E un fals argument. Sunt oraşe cu o populaţie mult mai mare ca a Oradiei, străbătute de fluvii, care au un număr mic de poduri rutiere şi totuşi au un trafic auto mult mai fluent ca Oradea”. Iată exemplele date de Orlando Balaş:
Belgrad – doar 5 poduri rutiere peste Dunăre; Bratislava – doar 4 poduri rutiere; Viena – doar 5 poduri rutiere. Balaş: „Cu toate acestea, traficul în Viena e foarte fluent datorită sincronizării semafoarelor, a transportului în comun excelent şi a drumurilor fără gropi. Cum se pot descurca oare aceste capitale cu doar maximum 5 poduri rutiere peste Dunăre, iar Oradea nu se poate descurca, la o populaţie de 200.000 de locuitori, cu 4 poduri rutiere cu câte 4 benzi?”, a întrebat Balaş, precizând că, înainte de a se construi un pod rutier între alte două poduri rutiere aflate la doar un kilometru şi jumătate distanţă unul de altul, există alte măsuri „mult mai la îndemână, care costă mai puţin, dar sunt ignorate în mod paradoxal de administraţia locală. Printre acestea menţionez: sincronizarea semafoarelor, liberalizarea intersecţiilor şi asfaltarea de calitate a străzilor”.
Carp, enervat
Menţionăm că directorul Ghitea a avut o tentativă de a-l întrerupe brutal pe Balaş dar, la intervenţia viceprimarului Carp a renunţat la idee… Însă tot Carp a respins cele spuse de Balaş, arătând că situaţia din Oradea nu e aceeaşi cu cea din oraşele pomenite. Cât despre automatizarea semafoarelor, viceprimarul a arătat că aceasta e complementară cu fluidizarea circulaţiei prin construirea unui nou pod. Aşadar, aceste soluţii nu se resping una pe alta… Carp a estimat că în 4-5 ani vom avea şi în Oradea semaforizare automatizată. Însă tot viceprimarul spune că până când nu vom avea un trafic fluent pe Centură, nu se va putea purcede la treaba aceasta.
A mai luat cuvântul şi ecologista Ioana Lucaciu, tot de la CRSE – Munţii Apuseni, care a susţinut teze similare cu cele ale lui Iacobaş şi Balaş, exasperându-l pe viceprimarul Gheorghe Carp, care a avut câteva replici nu foarte elegante.
Au urmat şi alte opinii pro şi contra pod. Reprezentanţii asociaţiilor din zona Sovata – Oneştilor – Cazaban, Florian Pipiş şi Ioan Gherdan s-au declarat împotriva podului, la fel ca şi riveranul Sergiu Savin, în timp ce Adrian Abrudan şi Clara Vereş, alţi orădeni domiciliaţi în zonă, au clamat utilitatea podului. Desigur, opiniile acestora au fost cât se poate de subiective, având în vedere faptul că podul îi afectează în mod direct. Celor ce s-au arătat a fi împotrivă, viceprimarul Carp le-a cerut să treacă peste interesele personale şi să se gândească la binele întregii comunităţi. „Cei din Decebal nu au acelaşi drept la linişte şi, totuşi, nimeni nu a venit să ne facă reclamaţie până acum?!”, a punctat Carp, convins că majoritatea orădenilor îşi doresc noul pod.
CĂLIN CORPAŞ
Primarul îşi vrea un pod în palmares
Pod orădean dublat, nu dinamitat
Oradea celor unsprezece poduri
Citiți principiile noastre de moderare aici!