Preşedintele Consiliului Judeţean pare hotărât să aducă civilizaţia în Padiş. „Sunt vizitatori, însă fără condiţii normale. Lucrurile nu mai pot fi lăsate aşa, oricâte discuţii ar fi”, susţine Cornel Popa, făcând referire inclusiv la poluarea pe care o aduc azi fosele septice ale spaţiilor de cazare din zona Padiş.
Sâmbătă, preşedintele Cornel Popa şi hidrogeologul Iancu Orăşeanu au prezentat planurile de introducerea a reţelei de apă şi canalizare pentru platoul Padiş şi zona Glăvoi. „Este imperios necesar să se introducă imediat aceste facilităţi. Azi, Padişul este total nepregătit să primească afluxul de turişti”, susţine profesorul Orăşeanu, care a precizat că sistemul trebuie realizat astfel încât apele uzate, indiferent că sunt tratate sau nu, să nu ajungă în apele subterane din carsturi. „Trebuie să avem mare grijă la poluare”, atenţionează hidrogeologul, care a identificat „sursele bune pentru apă potabilă”. E vorba despre Pârâul Rece şi Izbucul Mic. Iar staţia de epurare ar urma să fie construită în proximitatea Molhaşurilor din Padiş, urmând ca apele acestea să fie deversate în pârâul Bătrâna.
Profesorul Orăşeanu a făcut un istoric al cercetărilor privind acviferul din Padiş, făcând referire inclusiv la primele marcaje, realizate de persoana sa în anii 60.
Cu sau fără pârtii?
Iniţial, proiectul aducţiunilor de apă şi a sistemului de canalizare prezentat sâmbătă de Iancu Orăşeanu fusese realizat de către acest specialist pentru SC Poiana Padiş SRL. E vorba despre proiectul staţiunii de schi din Padiş, ce fusese promovat de un controversatul om de afaceri, Viorel Popa, fostul patron al Cibela Grup. Acel proiect s-a împotmolit, însă, prin instanţe de judecată. La fel cum Popa a avut şi are probleme de ordin penal.
Întrebat de JB dacă vede oportună construcţia unei staţiuni de schi în Padiş, preşedintele Cornel Popa a răspuns astfel: „Mi-aş dori în Bihor patru-cinci pârtii, însă nu m-am dus cu gândul până acolo. Trebuie să realizăm, etapă de etapă, o viziune de dezvoltare, în Padiş. Ştiu că o pârtie nu se poate realiza decât pe partea de nord şi în Munţii Codru Moma”. Popa vrea să colaboreze cu specialiştii în domeniu, făcând referire explicită la administraţia Parcului Natural Munţii Apuseni. Custodele PN Munţii Apuseni, Alin Moş, a asistat la prezentare. Solicitat să-şi expună punctul de vedere faţă de dezvoltarea Padişului, Moş a afirmat: „Turismul are zeci de forme. Potenţialul trebuie să fie pus în valoare, însă cât de mult putem merge cu dezvoltarea astfel încât să nu afectăm în mod drastic mediul? Trebuie să stabilim limitele «terenului de joacă»”.
Ministrul Apelor şi Pădurilor, Lucia Varga, a ţinut să fie de faţă, pentru a-şi afirma sprijinul faţă de planurile de dezvoltare ale Padişului. „Trebuie să creăm infrastructura de apă şi canalizare necesată pentru Padiş. Voi acorda tot suportul Consiliului Judeţean Bihor pentru acest proiect. Vom căuta să identificăm surse de finanţare, printr-un program naţional”, a declarat ministrul bihorean.
Citiți principiile noastre de moderare aici!