De Ziua Naţională a României, Filarmonica de Stat Oradea oferă melomanilor joi seara un concert special, cu un program alcătuit din lucrări ale unor compozitori importanți, preponderent români, două dintre acestea fiind prime auduţii.
Prima parte a programului va începe cu lucrarea lui Constantin Dimitrescu: Dans ţărănesc, va continua cu Rapsodia română pentru pian și orchestră de Franz Liszt, apoi cu Scenă pastorală română de Petre Elinescu şi se va încheia cu o primă audiţie, Ecouri pentru Contraste (p. a.) compusă de Violeta Dinescu.
Partea a doua a concertului va începe tot cu o primă audiţie, cea a compozitorului Adrian Pop: Triptic (p. a.), va urma apoi lucrarea Jocuri II de Sabin Păutza şi se va încheia cu Rapsodia română nr. 1 în La major, op. 11/1 de George Enescu.
Concert „atractiv şi colorat”
Conducerea muzicală a concertului aparţine dirijorului permanent al Filarmonicii, maestrul Romeo Rîmbu, care în lucrarea Violetei Dinescu va fi prezent şi ca solist la două instrumente. „Chiar dacă au trecut 30 de ani de la Revoluţie, în mentalitatea noastră mai există anumite tare, cel puţin la nivel subliminal. Pe vremuri, muzica românească era obligatorie în program. După Revoluţie a fost o perioadă în care muzica românească nu a mai fost cântată, ca un răspuns la obligaţia care era înainte. Acum, eu cred că ne aflăm la un echilibru, deşi muzica românească nu se cântă suficient după părerea mea. În ceea ce mă priveşte, în privinţa repertoriul acestui concert m-am gândit să îl alcătuiesc în aşa fel încât să fie atractiv şi frumos prin muzica pe care o cântăm. Deci, nu ne considerăm în niciun caz obligaţi să bifăm un concert pentru că e Ziua Naţională. Cu soliştii invitaţi orchestra orădeană a mai colaborat în repetate rânduri, aceştia colorând foarte tare cu prezenţa lor scenică şi interpretativă. Şi lucările din program au culoarea lor specială prin faptul că, de pildă, piesa de Păutza are la un moment dat o persoană care zice ţipurituri din Maramureş scrise foarte serios, pe note. Concertul nu va fi unul formal, va fi unul atractiv şi colorat”, spune Romeo Rîmbu.
Sorin Petrescu, unul dintre soliştii invitaţi, şi-a început studiile muzicale la Liceul de Muzică „Ion Vidu” din Timișoara, continuându-le apoi la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” (azi Universitatea de Muzică) din Bucureşti. Din 1982 este pianist – în prezent solist concertist – al Filarmonicii „Banatul” din Timișoara, desfăşurând o bogată activitate solistică. Este membru al Trio-ului Contraste, fiind un promotor al muzicii contemporane. „În general piesele pe care le interpretăm sunt prelucrări ale folclorului românesc din diferite perspective. De exemplu, de Constantin Dimitrescu, care a activat pe la sfârşitul secolului XIX – începutul secolului XX, acest foarte cunoscut dans ţărănesc este de această dată într-o variantă inedită , concertantă, pentru xilofon şi orchestră”, spune Sorin Petrescu.
Rodul unui moment istoric
Pianistul precizează că un moment cu totul special în program este Rapsodia română de Liszt, foarte puţin cunoscută, chiar şi între pianişti. Ea a fost descoperită târziu, prin anul 1922, de către Béla Bartók într-o bibliotecă din Weimar, semnalând acest lucru muzicologului român Octavian Beu, care s-a ocupat mai departe să copieze şi să promoveze lucrarea. Ea nu apare în multe cataloage nici acum. „Originalul este pentru pian solo. Eu i-am făcut o orchestraţie pentru a-i da mai multe şanse pentru a fi ascultată. Ca piesă solo este foarte puţin cântată fiind incredibil de dificilă. Lucreare este rodul unui moment istoric în viaţa culturală românească şi în viaţa lui Liszt. Compozitorul, într-un turneu de aproape trei luni – ceea ce era extraodinar în cariera unui muzician foarte mare cum era Liszt, apreciat şi cerut peste tot – a trecut prin Timişoara, Lugoj, Arad, Sibiu, Aiud, Cluj, după care Bucureşti unde a ţinut trei concerte în loc de unul singur. Este cunoscută întâlnirea legendară cu Barbu Lăutaru, pe care îl aprecia enorm, de la care şi-a notat câteva teme. De altfel, pe parcursul turneului Liszt cerea să i se cânte muzica românească folclorică. În cele din urmă, din aceste culegeri a compus Rapsodia română. Este un exemplu extraordinar de ce poate însemna interferenţa între cultura românească şi cultura europeană, în speţă maghiară”, explică Sorin Petrescu.
Compoziţia Violetei Dinescu este singura lucrare contemporană din prima parte a concertului. Este un dialog între o viziune actuală a folclorului românesc şi – aşa cum spune titlul – nişte ecouri venite direct din sursele folclorice. De aici, o alternanţă între folclorul prelucrat şi folclorul curat.
Solistul invitat Doru Roman, a absolvit în 1986 a absolvit Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. A fost angajat al Operei Române din Timişoara până în anul 1990, când a devenit membru al Orchestrei Filarmonicii „Banatul” din același oraș, ocupând funcția de solist-concertist din toamna anului 2007. Alături de activitatea solistică, Doru Roman desfăşoară o susţinută activitate pedagogică fiind profesor de percuţie la Facultatea de Muzică din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara.
Atmosferă specială
Percuţionistul a dorit să marcheze faptul că în Oradea se serbează Ziua Naţională a României, în condiţiile în care sunt multe instituţii din ţară, chiar şi filarmonici, care nu o serbează prin nicio activitate. În ceea ce priveşte partea sa solistică din program, a subliniat mai întâi faptul că xilofonul este un instrument de percuţie la care niciunul dintre percuţioniştii profesionişti actuali nu mai cântă. „Eu sunt principalul vinovat pentru că nu se mai studiază în şcoli, considerând că este un instrument depăşit şi moral, şi din punct de vedere al fabricaţiei, şi ca tehnică. Dar fiind foarte spectaculos în prezentare şi pe scenă, m-am hotărât să-l exploatez pentru a-mi motiva mie munca de 16 ani pe care o am în spatele acestui instrument pe care l-am studiat începând din şcoală. Aşadar, îmbrăţişez cu drag acest concert eveniment, felicitând şi colectivul din acesată instituţie, cu care am colaborat de câteva ori şi pentru care revin cu mare drag pentru că este o atmosferă specială şi colectiv profesionist”, spune Doru Roman.
În plus, despre lucrarea lui Elinescu spune că este o lucrare pentru orchestră, aproape necunoscută, în care partea solo revine flautului. Percuţionistul a extras solo-ul flautului şi l-a făcut pentru xilofon. De aceea compoziţia este poate puţin cunoscută ca o lucrare de concert.
În urma numeroaselor solicitări, directorul artistic al Filarmonicii, Tibor Kurucz a ţinut să precizeze la sfârşitul conferinţei de presă faptul că pentru concertele de Anul Nou din 9, 10 şi 11 ianuarie, biletele se vor pune în vânzare începând din 2 ianuarie 2020.
Citiți principiile noastre de moderare aici!