Marius Tunduc este „pasionat de porumbei şi de business”, după cum se prezintă chiar el. Bihoreanul este co-fondator al Cest Pharma şi Columbovet și este președinte al Uniunii Naționale a Columbofililor din România – Columba. Marius Tunduc a scris şi trei cărţi în domeniu în 2003, şi are şi un canal de Youtube unde a adunat aproape 9.000 de urmăritori.

[eadvert]

Pasiunea lui Marius Tunduc a început în 1987 când la el în sat toţi copiii au început să crească porumbei. Tatăl lui i-a făcut rost de patru porumbei, doi guţani – porumbei obişnuiţi, şi doi porumbei voiajori de la un coleg de-al lui. Câţiva ani mai târziu, pe la începutul anilor ’90, a descoperit cartea lui Georgică Popescu şi atunci s-a produs declicul, simţind parcă „întâlnirea cu destinul”. Aşa a luat naştere visul său, acela de a participa cu porumbeii la concursuri. „În momentul când împerechezi o pereche de porumbei, tu de fapt acolo sădeşti un vis. Speranţa ta este că de acolo va ieşi un pui care te va face campion”, subliniază Marius Tunduc, care a ajus să participe la concursuri din anul 2000.

Îşi aminteşte că era tratat cu umor la liceu când era întrebat de profesori „ce vrei să te faci când o să fii mare?” iar el răspundea că se va ocupa de porumbei. „Toată lumea aştepta să îmi treacă”, spune columbofilul.

„Nu aşteptaţi să treacă timpul pentru a vă trăi pasiunile!”

Marius Tunduc şi-a spus vineri seara povestea despre cum a reuşit să transforme o pasiune într-o afacere de succes în Parcul Muzeului Țării Crișurilor, în cadrul programului cultural estival „Tipografia de idei” | #hailamuzeu, discuţia cu acesta fiind moderată de actorul Şerban Borda.

De la pasiunea sa pentru porumbeii voiajori, fiind tot mai implicat în această lume, şi sesizând o nevoie acută de produse şi de informaţii, i-a venit ideea de a transforma pasiunea într-o afacere, creând o linie proprie de produse pentru porumbei, care să corespundă cerinţelor sale şi care să ajute cu adevărat aceste minunate păsări. În 2017 a încercat să plaseze aceste produse reuşind să vândă de vreo 2000 de euro în primul an, rezultatul fiind un eşec.

„Mie nu îmi stă în fire să mă dau bătut”, spune Marius Tunduc. Şi-a rugat soţia, Mihaela, să vină alături de el în echipa Cest Pharma, de altfel numele companiei, „Cest”, fiind alcătuit din primele litere ale numelor copiilor lor: Claudiu, Eduard, Sofia și Tania. Soţia sa a rebranduit afacerea mergând spre zona luxury, triplând numărul de produse pentru că era nevoie de a acoperi un întreg program.

„Pentru noi e un brand de suflet”, spune Marius Tunduc.

Şi fiul cel mare, Claudiu, întors de la studii din Statele Unite s-a alăturat afacerii de familie. Echipa s-a întregit şi cu un profesionist desăvârşit, dr. Irina Bunescu, cea care a reuşit să creeze reţete speciale care au adus produsele la standardele pe care le-a visat Marius Tunduc când a pornit Cest Pharma.

„Eu cred că tot ce facem trebuie să facem la superlativ, şi să aduci lângă tine cei mai buni oameni, pentru ca ceea ce pui pe piaţă să fie la superlativ. Aceasta este explicaţia creşterii brandului nostru atât de rapid, pentru că în câţiva ani de zile am crescut extraordinar de mult, fiind acum prezenţi pe 28 de pieţe internaţionale”, spune bihoreanul, dorindu-şi ca brandul său să ajungă numărul unu mondial, fiind convins că nu există lucruri imposibile.

Simţind piaţa, a fondat şi Columbovet, care face vânzare şi distribuţie de suplimente şi medicamente în mare parte pentru porumbei voiajori. La momentul acesta, familia Tunduc gestionează un business de aproape 3 milioane de euro pe an.

Marius Tunduc este inspirat de un citat al lui Ferrari: „Pasiunea nu poate fi descrisă, ea poate fi doar trăită”. Pornind de aici, sfatul lui Marius Tunduc, mai ales pentru cei tineri, este să îşi trăiască pasiunile şi visele: „Nu aşteptaţi să treacă timpul pentru a vă trăi pasiunile!”

„E foarte multă adrenalină”

Marius Tunduc spune că în România nu este atât de mult vorba de bani în ceea ce priveşte pasiunea pentru porumbeii voiajori. Bani foarte mulţi în porumbei sunt în Blegia, Olanda, China, ţările arabe. Sunt curse, în special în Africa şi în China, cu premii de zeci de milioane de euro, iar ce mai scumpi porumbei în sepţă provin din Belgia, recordurile de preţ fiind pe la 1,75 milioane de euro un exemplar. În 2019, recordul în China a fost de 3.200.000 de dolari la o licitaţie, precizează columbofilul. Există o piaţă mondială de câteva sute de milioane de euro pe an, dar la noi în ţară e vorba mai mult de pasiune.

„Nu vă apucaţi de proumbei voiajori pentru bani, în primă fază. Pasiunea asta cred că face parte din ceea ce eu numesc «joaca băieţilor mai mari». Avem şi doamne printre noi, dar procentul este mult mai mic. Este pur şi simplu dorinţa de a demonstra că poţi să câştigi concursuri, şi pentru pasionaţi e foarte multă adrenalină. Noi azi am avut un concurs la Budapesta. Teoretic suntem campioni naţionali anul ăsta. Mai este o etapă dar sperăm să nu se schimbe punctajele în ţară. Suntem campioni naţionali la o categorie şi am aşteptat porumbeii cu sufletul la gură. Pur şi simplu stai aşteptând un porumbel să îţi aducă un trofeu”, spune Marius Tunduc.

În România sunt în jur de 15.000 de pasionaţi care participă la concursuri şi vreo 2.000 care au plecat din ţară o dată cu „marea migraţie” de după ’90. „Suntem cea mai tehnologizată federaţie din Europa. Eu sunt pasionat de a aduce noutăţi cu orice preţ şi împing asta la maxim în orice domeniu în care mă implic. De la aplicaţie pe telefon la sisteme de cronometrare care transmit sosirile în timp real, suntem extrem de digitalizaţi”, spune columbofilul.

Îşi aminteşte că primele sisteme de cronometrare erau dispozitivele care avea un ceas înăuntru, într-o cutie de lemn sau de metal în care se introducea o clemă de cauciuc pe care porumbelul o aducea acasă. Iar înainte de aceste sisteme, se concura „la boran”. Asta însemna că în centrul oraşului, unde avea acces toată lumea, o persoană deţinea un borcan sigilat, cu o gaură în el, şi fiecare fugea cu clema de acasă, cu bicicleta, maşina sau pe jos, fiind notat în momentul în care ajungea. După care se făceau calcule de unde a venit porumbelul şi cu ce a ajuns omul până acolo şi se aproxima cine ar putea fi în topul clasamentului, asta durând şi două-trei săptămâni.

De prin 2003-2004 au apărut sistemele electronice, iar de şapte ani încoace se folosesc sistemele electronice cu transmitere live.

„Cu toţii avem nevoie de «jucării»

În 2005 Marius Tunduc a fost ales preşedintele organizaţiei judeţene şi din 2014 este președintele Uniunii Naționale a Columbofililor din România – Columba. Acum, în România numărul pasionaţilor de porumbei este în creştere, dar o creştere mai lentă faţă de ultimii zece ani, iar în vestul Europei este puţin în regres, spune columbofiul. În România se zboară anual aproape un milion de porumbei, cu pui cu tot.

„Fiind implicat în zona organizaţională, am muncit mult în ultimii 15 -20 de ani pentru a face lucrurile atractive, pentru că indiferent de vârstă, cu toţii avem nevoie de «jucării». Ceea ce facem noi e o joacă, până la urmă, în care dresezi nişte porumbei şi îi aştepţi acasă, şi speri să câştigi”.

Uneori sunt porumbei care obosesc şi se pierd pe drum. Sunt uşor de găsit proprietarii pentru că cei care participă la competiţii sunt incluşi într-o mare bază de date. Şi Marius Tunduc a pierdut în 2021 o femelă care i-a adus titlul de campion mondial având două locuri I. S-a piedut la a treia cursă. „Dacă m-ar suna cineva acum din Australia, nu ştiu dacă m-ar apuca duminica să nu fiu pe avion”, mărturiseşte bihoreanul.

Rasa de porumbei voiajori s-a format în jurul anului 1800, în Belgia, dintr-un mix de rase. În competiţii sunt mai multe metode de a concura. Este vorba în primul rând de porumbei care sunt pregătiţi ca nişte sportivi, cu suplimente, cu aminoacizi, cu grăsimi care ajută păsările să performeze la maxim. Sunt şi diferite sisteme de zbor care încearcă să motiveze porumbelul să ajungă mai repede acasă.

Se poate concura la natural, când masculul şi femela stau împreună şi au ouă şi pui şi participă şi la concursuri, sau se poate concura la „văduvie”, asta însemnând că sunt ţinuţi separat şi se întâlnesc doar după sosirea din concurs, asta generând o motivare în plus. Astfel, pot concura doar masculi, sau doar femele. De asemenea, se poate concura cu porumbei maturi sau cu pui scoşi în acel an. În principiu nu există limită, important este să faci porumbelul să ajungă primul. Românul e obişnuit să întrebe: „Şi ce câştigi din asta?” Paradoxal, majoritatea fac asta fără să câştige nimic, spune columbofilul.

Concurează cu femele

Familia Tunduc concurează din 2017 doar cu femele, cu un sistem de joc pe care l-a perfecţionat foarte bine, având în palmares peste 40 de locuri I. Cea mai mare distanţă de la care li s-au întors porumbeii acasă a fost de 1050 de kilometri, de la Schweringen şi de la Frankfurt.

Fiecare porumbel voiajor are pe picior un inel pe care este trecută o serie şi anul în care s-a născut, iar pe celălalt picior are un cip electromagnetic pe care sunt înregistrate o serie de informaţii şi coduri. Cu ajutorul cipului sistemele de la crescătorie îl recunosc când ajunge acasă.

La final, Marius Tunduc a prezentat şi doi porumbei campioni, făcând o demonstraţie de lansare în direct a acestora, a căror sosire a fost transmisă live de la crescătoria aflată în zona Spitalului Judeţean. Porumbeii au avut prins la inelul de la picior câte un sticker cu un cod, acelaşi număr fiind primit pe un alt sticker de câte un copil din public. La sosire, după aproximativ patru minute, s-au confruntat cifrele să fie identice cu cele aduse de porumbei.

„Ieşiţi din tiparele societăţii! Faceţi în viaţă ceea ce vă place cu adevărat! Indiferent de vârstă, fiecare poate să îşi descopere pasiunea, iar ceea ce îl atrage să o facă din toată inima pentru că până la urmă aceea e menirea lui. Niciodată nu e prea târziu să ne trăim pasiunile!”, este sfatul lui Marius Tunduc.

Întâlnirea s-a încheiat cu o prezentare a cafelei, susținută de partenerii proiectului cultural „Tipografia de idei” | #hailamuzeu, cei de la Mr. Bean.