Strada Meșteșugarilor va deveni o cale de acces în Oradea de o importanță comparabilă cu cea a Căii Clujului. O prelungire a acesteia peste câmp, dincolo de linia de cale ferată, va lega urbea de nodul rutier unde se întâlnesc, indirect, drumul expres dinspre Arad și ieșirea de pe Autostrada Transilvania. Proiectul a început în mansatul lui Ilie Bolojan și e continuat, acum, de Florin Birta. Consiliul local are de aprobat, joi, soluția tehică la care s-a ajuns și estimarea de cost.

Racordare la infrastructura mare

Primarul a plasat investiția într-un tablou mai larg – proiectele Autostrăzii Transilvania și a drumului expres iau viteză, și spune că rostul acestei investiții „este pentru a nu ajunge în situatia altor orașe, care au rămas neconectate la infrasructura rutieră majoră”.

[eadvert]

Conform proiectului care va ajunge la vot în Consiliul local, costul drumului și a pasajului este estimat la aproximativ 7 milioane euro. Drumul de legătură va avea o lungime de 940 m, exceptând girațiile de la cele două capete. Pe o lungime de 300 m se va construi un viaduct care va trece peste șoseaua de centură, peste linia de cale ferată și, dincolo de aceasta, peste strada Corneliu Baba.

Drumul va avea profilul de 4 benzi, câte două pe sens, pornind de la baza pasajului și până la legatura cu Calea Aradului. Pasajul, exlică Birta, va avea câte o banda pe sens. Pe pereții pasajului vor fi montate panouri fonoizolante. Primarul consideră că pasajul va fi o lucrare frumoasă, de arhitectură, mai degrabă decât una de infrastructură.
Deranjul, însă, e evident pentru o parte dintre orădenii din vecinătate – pasajul va fi construit la o distanță de șase metri față de blocurile de pe Meșteșugarilor, ajungând până la primele etaje ale acestora.

Primarul insistă că lucrarea are toate avizele necesare și că s-a făcut inclusiv studiul de însorire, pentru a se verifica dacă umbrește sau nu blocurile vecine. Regimul drumului și, deci, al pasajului, este pentru traficul ușor.

În prezent, strada Meșteșugarilor este cu două benzi, va fi lărgită la 4 benzi, prin exproprierea terenurilor adiacente, care nu sunt în proprietatea primăriei.
Florin Birta spune că s-a studiat și varianta unui pasaj subteran în locul viaductului. Acesta ar fi adus beneficiul evident al îngropării poluării, inclusiv fonice, dar costul ar fi fost dublu și ridica dificultăți sub aspectul subtraversării luniei de cale ferată, spune primarul.