180 de silvicultori privaţi s-au întâlnit la Băile Felix pentru a discuta despre principiile de administrare ale pădurilor României raportate la proprietate. La întâlnire au participat: ministrul austriac al Pădurilor, Mannsberger Gerhard, preşedintele Asociaţiei Proprietarilor de Păduri din Suedia, Lennart Ackzell, şeful Inspectoratului Teritorial al Regimului Silvic şi Vânătorii din Debrecen, Kiss Janos, şeful Ocolului Silvic al Pădurilor Bisericilor Uppsal, Ronny Johnson. „Legislaţia europeană şi tendinţele în silvicultura actuală ţinând cont de schimbările climatice, modelul suedez în asocierea proprietarilor mici de păduri, noul cod silvic din Ungaria au fost câteva dintre temele dezbătute”, spune Ferko Jeno, organizator al evenimentului.
În cadrul acţiunii a fost organizată şi o vizită la Centrul Silvic de Informare, respectiv Centrul de educaţie ecologică pentru copii, din Gyula. Gospodărirea pădurilor cu funcţii de recreere – pădurea parc şi potecile tematice din pădurea oraşului au fost obiect de studiu pentru participanţi. De altfel, Feko Jeno a mărturisit că în planurile sale figurează înfiinţarea a două centre de educaţie ecologică pentru copii, după modelul celui din Gyula, lângă Oradea, respectiv în zona Beiuş. În Ungaria a fost prezentată şi o pepinieră privată, în contextul în care cele din România au fost distruse, dar şi un ţarc de vânătoare din perspectiva a ceea ce presupune gospodărirea durabilă a vânatului.
Concluzii
„România trebuie să finalizeze procesul de restituire al pădurilor. În 1947, când a început naţionalizarea, statul deţinea 25% din păduri, acum deţine 50%. Apoi, proprietarii de păduri nu primesc şi drumurile forestiere şi cantoanele şi din acest motiv nu pot accesa fonduri structurale. De altfel, finanţările din fondurile structurale, în România, sunt numai pe hârtie, atât pentru împăduriri, cât şi pentru îmbunătăţirea compoziţiei pădurii. Ungaria, a aderat la UE în 2004 şi la 1 ianuarie avea fonduri. În Ungaria se împăduresc anual între 5.000- 15.000 ha. De altfel, este ţara cu cea mai mare creştere, din acest punct de vedere, din Europa. Proprietarul trebuie să se simtă proprietar: cu drepturi şi cu obligaţii. România este singura ţară din Europa unde există compensarea financiară pentru funcţiile de protecţie ale pădurilor. Consecinţa e că, în Ungaria, de exemplu, oamenii se zbat să introducă pădurile în parcurile naţionale şi primesc bani fără să facă tăieri. La noi nu există o viziune şi o continuitate privind gospodărirea durabilă a pădurilor cu respectarea dreptului de proprietate. Tot la un studiu comparativ, pentru un drum forestier, în Austria, ai nevoie de trei pagini de formulare, în România completezi sute de pagini. În Austria primeşti aprobare în 30 de zile, în România după 6-7 luni, dacă ai sprijin politic. Rezultatul: Austria are 47-50 ml de drum forestier/ha, de foarte bună calitate, România are 5ml/ha de pădure şi drumuri de proastă calitate”, a concluzionat Ferko Jeno.
Veronica Bursasiu
Citiți principiile noastre de moderare aici!