De la 1 ianuarie 2023 a intrat în vigoare Legea bacșișului. Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (DGRFP) Cluj-Napoca vine cu informații despre modul de evidențiere a bacșișului în contabilitatea operatorilor economici și tratamentul fiscal aplicabil acestor sume distribuite către salariați.
Cum se aplică
Procedura de evidențiere distinctă pe bonul fiscal a bacșișului este prevăzută doar pentru activitatea de restaurant corespunzătoare codului CAEN 5610, pentru activitatea corespunzătoare codului CAEN 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor și se regăsește la art.2^3 care completează dispozițiile O.U.G. nr.28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparatele de marcat electronice fiscale.
„Operatorii economici vor avea obligația de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal, în care sunt prevăzute rubrici destinate alegerii de către client a nivelului bacșișului oferit, între 0% și 15% din valoarea consumației, precum și o rubrică în care clientul să poată înscrie suma oferită drept bacșiș în valoare absolută, dacă acesta optează pentru acest mod de stabilire a bașișului”, precizează reprezentanții DGRFP Cluj-Napoca.
Fiscul avertizează că este interzis operatorilor economici să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacşişului.
[eadvert]
Dacă se livrează produsele la domiciliul clienţilor, nu este obligatorie menționarea bacșișului pe bonul fiscal.
Din punct de vedere fiscal, sumele provenite din încasarea bacşişului de la client de către operatorul economic nu pot fi asimilate unui element de natura veniturilor, iar distribuirea acestora către salariaţi nu poate fi asimilată unui element de natura cheltuielilor.
De asemenea, bacşişul nu poate fi asimilat, din punct de vedere al TVA, unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.
Sumele astfel încasate se înregistrează în contabilitatea agentului economic şi se distribuie integral salariaţilor, pe baza unei evidenţe nominale a acestora. Operatorii economici stabilesc, printr-un regulament intern, procedura şi modalitatea de distribuire către salariaţi a sumelor provenite din încasarea bacşişului.
„Sumele provenite din distribuirea bacșișului sunt impozabile la salariați, ca venituri din alte surse. Impozitul datorat de salariat, în cotă de 10%, se reține la sursă la momentul distribuirii bacșișului de către operatorul economic și se achită la bugetul de stat, potrivit art.115 din Codul Fiscal. Nu se datorează contribuții sociale obligatorii. Nerespectarea obligației de evidențiere a bacșișului pe bonul fiscal de către operatorii economici, astfel cum este reglementat la art.2^3 din O.U.G. nr.28/1999, cu modificările și completările aduse prin Legea nr.376/2022, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei”, mai spun reprezentanții Fiscului.
Ce spun reprezentanții HoReCa
Unii dintre administratorii din domeniul HoReCa spun că Legea bacșișului este binevenită. Alții sunt de părere că nu era necesară, iar dacă tot au dat-o, puteau să o facă mai ușor de aplicat, puteau să se fi inspirat mai bine din țările cu tradiție.
„Dintr-un punct de vedere era necesară această legiferare. Pentru ospătari este un câștig. Sper să țină seama și băncile de acest câștig, când vor să ia un credit. În ceea ce privește împărțirea bacșișului, eu, personal, nu mă ating de banii lor. Fiecare își ia banii pe care i-a primit bacșiș, iar la finalul lunii le rețin 10%”, ne-a declarat Mircea Popa, administratorul Restaurantului Allegria.
Ioana Sere, administratorul Restaurantului Crinul Alb, ne-a precizat că a făcut un sistem prin care clienții sunt informați că, opțional, pot lăsa un bacșiș de 10%, 12%, 15%. Ospătarii sunt nemulțumiți, pentru că ei ar fi vrut ca bacșișul să nu fie exprimat în procente ci în sumă fixă.
„În ceea ce privește împărțirea bacșișului, noi am vorbit cu cei care ne-au realizat softul ca sumele să fie împărțite pe fiecare ospătar. Nu sunt toți la fel. Așa mi se pare corect”, susține Ioana Sere.
Romeo Ionescu, administratorul Hotelului Ramada, ne-a menționat că această lege este de folos, mai ales pentru hoteluri.
„Pentru noi ca hotel este o chestiune bună. Avem mulți clienți care nu au cash la ei, care plătesc cu cardul. Așa pot să lase tipsul pe cameră. În ceea ce privește distribuirea tipsului, aceasta este o chestiune internă. Noi vrem ca toată lumea să fie mulțumită”, susține Romeo Ionescu.
Cornelia Blaje, administratorul Restaurantului Rose Healthy Food, spune că va aplica legea, bună, rea, așa cum este.
„Legea nu este ușor de aplicat, dar ne-am adaptat. În Italia am întâlnit o metodă mai simplă de aplicare. Pe bonul fiscal era trecută o sumă fixă, de 2% din consumație, numită taxă de servire. În ceea ce privește împărțirea bacșișului, aceasta o face șeful de tură la finalul zilei”, ne-a informat Cornelia Blaje.
Renata Piheni, administratorul Restaurantului Norema, a precizat că este cam jenant să-l întrebi pe client dacă lasă bacșiș și cât lasă, dar, în cele din urmă aplică legea.
„Avem un soft care ține evidența bacșișului pentru fiecare ospătar. Aceștia își primesc zilnic bacșișul, iar noi îi reținem impozitul de 10% lunar”, ne-a explicat Renata Piheni.
Ospătari nemulțumiți
Majoritatea ospătarilor nu văd cu ochi buni această reglementare. Ei sunt nemulțumiți că statul își face parte din câștigurile lor, în ciuda faptului că în HoReCa sunt cele mai mici salarii. Unii ne-au declarat, sub protecția anonimatului, că vor merge înainte pe vechea metodă. Chiar dacă își asumă un risc.
„Nu-mi convine să dau la stat 10%. Salariile noastre nu sunt mari. Îmi este și jenă să-l întreb pe client dacă lasă bacșiș și cât lasă”, ni s-a destăinuit Ioana F., o ospătară din Băile Felix.
Unii ospătari susțin că este doar meritul lor dacă clientul le lasă bacșiș, statul neavând nici un merit aici și nu ar avea dreptul să le rețină din bani.
„Îmi vine greu să-l întreb pe om dacă-mi lasă bacșiș. Mă simt ca un cerșetor. Dacă îi place cum l-am servit, dacă îi place mâncarea sau băutura, este opțiunea lui să-mi lase bacșiș. Nu cred că statul ar trebui să ia și el 10% pentru că nu are nici un merit”, este de părere Adrian B., un alt ospătar.
Trimite articolul
XOspatarii ar trebui in primul rand sa fie nemultumiti de salariile care le dau patronii. Nu sa astepte ca un client sa ii rotunjeasca veniturile. De ce numai la ospatari se lasa bacsis? De ce sa nu dam si la Dedeman?
-
Exact. Oricum, sunt sceptic referitor la gradul de conformare. Avantajul pe care îl vad pt clienți este ca poți plăti și bacșișul cu cardul.
Ioana Sere încalcă legea.