Hotărât lucru. Radu Ţîrle şi şefii Selina nu sunt în stare să se înţeleagă pentru a o scoate la liman cu soarta investiţiei de la viitorul sediu al Muzeului Ţării Crişurilor Oradea. În timp ce preşedintele Ţîrle acuză Selina că a căutat tot timpul să-i forţeze mâna şi să primească plăţi în avans pe lucrări, cei ce conduc societatea executantă îl arată pe Ţîrle cu degetul, acuzându-l că a jucat la cacialma, deşi Consiliul Judeţean nu are nici azi bani pentru a finaliza lucrarea la Muzeu. Preşedintele Consiliului Judeţean pozează într-un vajnic apărător al intereselor Consiliului, arătând că legea a fost de partea sa în toate conflictele cu constructorul.
Pe de altă parte, directorul Selina, Călin Roman, îl contrează pe Tirle, susţinând că, la rândul său, şeful CJ ar fi forţat Selina să lucreze în continuu, fără a-i da garanţia că va fi plătită la timp.
Aşa stând lucrurile, vineri, în Consiliul Judeţean, toată lumea plângea de mila Muzeului, însă nimeni nu s-a arătat cu adevărat interesat să deblocheze situaţia. Nici măcar Radu Ţîrle, care refuza să înţeleagă că refuzul său de a recepţiona parţial lucrările executate deja va face ca şi în iarna ce vine să plouă şi să ningă în Muzeu.
Felul în care preşedintele Consiliului Judeţean, Radu Ţîrle şi executantul Selina înţeleg să conlucreze, periclitează destinul uneia dintre cele mai importante instituţii muzeistice din România.
Ce îi reproşează Ţîrle firmei Selina? Că, deşi CJ Bihor i-a decontat tot timpul lucrările, firma ar fi vrut să fie plătită în avans. Că Selina a lucrat cu efective reduse, deşi Consiliul alocase bani pentru Muzeu. Ba mai mult, şeful CJ spune că a dat dovadă de bunăvoinţă când a transferat bani de pe drumurile judeţene pentru Muzeu şi când a hotărât să nu penalizeze Selina pentru neterminarea lucrărilor la timp. „Când noi aveam zeci de miliarde necheltuiţi ei nu au vrut să lucreze. Astfel, nu au drept să vorbească”, spune preşedintele Ţîrle. De asemenea, şeful Executivului CJ reproşează Selinei că a vrut să i se deconteze bani pentru „utilaje de pe internet”, în timp ce el, Radu Ţîrle, nu plăteşte decât pe ceea ce vede în curte. „Le băgam în contabilitate şi abia apoi le plăteam”, susţine el.
Reproşuri
De asemenea, Ţîrle acuză Selina că pune condiţii pentru a preda amplasamentul firmei CIAC, ce trebuie să refacă acoperişul clădirii. Un acoperiş-sită, care pe timp de iarnă nu reuşeşte să protejeze imobilul. Selina doreşte o recepţie parţială pe ceea ce a lucrat până acum. Adică pe lucrările executate, ce se ridică la 85% din valoarea contractului. „Nu pot recepţiona parţial, pentru că nu mă lasă legea. Există o lege care spune că nu poţi recepţiona ceva ce nu funcţionează independent de celelalte părţi ale contractului. Iar lucrările de la Muzeu nu se aseamănă cu un drum, pe care poţi să-l reabilitezi parţial, poţi să-l recepţionezi iar restul îl faci când ai bani”, spune Ţîrle, care aşteaptă o altă atitudine de la Selina. „Aşa înţeleg ei să se comporte, în condiţiile în care în ultimii ani au primit nenumărate contracte şi bani în judeţul Bihor. Aşteptam o altă atitudine de la Selina”, susţine Radu Ţîrle, care spune că mai are şi acum la dispoziţie 3,6 milioane de lei noi pentru Muzeu.
Cum răspunde directorul general al Selina? Din start, Călin Roman arată că firma nu a lucrat mai mult pentru că ştia de imposibilitatea CJ Bihor de a finanţa tot contractul. „Ei au acum 3,6 milioane, însă pe lângă aceşti bani, mai e nevoie de 7 milioane de lei noi pentru finalizarea contractului! Iar Consiliul nu are aceşti bani nici acum!”, subliniază Roman, justificând ritmul cu care a lucrat Selina. Tot Roman spune că aproape toate lucrările de manoperă au fost executate deja. Mai trebuiesc aduse diverse utilaje, însă banii nu îi ajung Consiliului! Preşedintele Ţîrle recunoaşte acest lucru, însă spune că se vor purta negocieri cu BCR şi pentru această sumă.
Recepţie preventivă
Călin Roman îşi justifică şi solicitarea pentru recepţia parţială a lucrării. El spune că refacerea acoperişului presupune distrugeri inerente ale lucrărilor realizate până acum de Selina. Că e vorba despre faţadă, aleile din jurul Muzeului sau stâlpii de iluminat public. Chiar şi tavanele false montate de Selina în Muzeu sunt în pericol o dată cu o nouă decopertare a acoperişului. „Nici eu nu aş putea reface acoperişul fără să afectez clădirea”, e convins directorul, motivând că a solicitat această recepţie pe lucrările realizate deja tocmai pentru a-şi pune firma la adăpost de eventualele distrugeri ulterioare.
Cât despre aşa-zisele „utilaje de pe internet”, Roman informează că asamblarea acestora durează de regulă câteva luni. De aceea era nevoie de o scrisoare de garanţie bancară care să fie prezentată producătorilor, iar banii ar fi fost viraţi doar cu acordul preşedintelui CJ…
Călin Corpaş
Citiți principiile noastre de moderare aici!