Larisa Cherechianu s-a născut şi a crescut în Oradea, fiind cerccetaş de la vârsta de 7 ani. S-a format ca cercetaş în Comunitatea Scoutiștilor Orionini din Oradea, parcurgând fiecare etapă scout, fiind activă și implicată în această activitate din 1997 până în 2008.
[eadvert]
După terminarea liceului, s-a desprins de Oradea și de comunitatea scout, dar mărturiseşte că a dus cu ea crezul cercetășesc în fiecare grup social din care a făcut parte ulterior. „Sunt un om cu multe curiozități, am studiat și m-am specializat în domenii variate, dar marile mele pasiuni sunt copiii și natura”, spune Larisa Cherechianu.
Larisa a plecat la Roșia Montană pentru câteva zile şi a ajuns să se mute acolo la sfârșitul lunii februarie 2016. De atunci, s-a implicat în activităţile Cercetaşilor din Roşia Montană şi alături de soţul ei, Tică Darius, creşte brandul „Made in Roşia Montană”. Acesta creează articole vestimentare lucrate manual din lână Merino şi a devenit un loc de muncă pentru multe femei din localitate.
Suceveanul Tică Darie (30 ani) a venit în Roşia Montană înaintea Larisei. În anul 2012, fiind student la Multimedia design în Danemarca, el a parcurs pe bicicletă distanţa dintre Copenhaga și Roşia Montană, străbătând cei 2.000 de kilometri pentru a atrage atenţia asupra salvării Roşiei Montane. În 2013, a hotărât să se mute acolo pentru a continua lupta pentru salvarea acestei localităţi miniere, iar în luna octombrie a acelui an, alături de câțiva adulți și de 20 de copii din Roșia Montană, a pus bazele unui centru local de cercetași.
Poveste de succes
Povestea Made in Roşia Montană a început la sfârșitul anului 2013, înainte de Crăciun, când Tică Darie a primit o pereche de șosete de lână de la o localnică. A postat poza cu șosetele pe Facebook şi în două zile au fost comandate peste o sută de perechi. În două săptămâni, 20 de femei din sat s-au pus pe tricotat șosete, iar în trei luni au fost livrate aproximativ 300 de perechi. Un an mai târziu a luat ființă Made in Roșia Montană. Acum lucrează cu 40 de localnice, care tricotează manual de acasă căciuli, fulare, șosete și multe altele din lână merinos. Dintre acestea, cinci doamne se ocupă de organizarea producției, administrare magazin online, procesare comenzi, prototipuri și marketing.
Cercetăşia i-a unit pe Larisa şi pe Tică, formând acum o familie frumoasă, cu doi copii născuţi acolo – Mira și Laur. Familia încearcă sa aducă o schimbare în Roşia Montană. A adus o altă energie, un suflu nou şi credinţa că acest loc are un mare potenţial, că lucrurile se pot schimba în bine.
„Roșia Montană, comuna din Munții Apuseni devenită celebră datorită bogățiilor din subteran, poate reprezenta o poveste de succes și în domeniul afacerilor sustenabile, care implică oameni din comunitatea locală”, spune Tică.
Cei doi fac parte din echipa Visit Roşia Montană, Tică fiind fondator, iar Larisa organizator de evenimente, fiind ajutaţi de Cristi Botar – ghid, fotograf pentru Visit Roșia Montană și responsabil cu social media. Prin Visit Roşia Montană, ei oferă turiştilor o paletă largă de ateliere și experiențe autentice sau drumeţii.
Schimbarea vine pas cu pas
Larisa şi Tică au o mulţime de iniţiative în localitate. În urmă cu trei ani, au început restaurarea clădirii familiei Bocaniciu (nr. 324), situată chiar în centrul istoric al Roșiei Montane, o clădire istorică impresionantă, construită în 1867. Scopul lor este de a reada viața acestei case beneficiind de fonduri de la Institutul Național al Patrimoniului, dar şi apelând la donaţii, iar proiectul e aproape gata. Au fost ajutaţi de mulți voluntari, prieteni, meșteri, asociația ARA, Institutul Patrimoniului din România. O dată terminată restaurarea, îşi doresc ca atât camerele de la etaj cât și curtea să devină Centru Scout, un spațiu în care copiii și tinerii cercetași din întreaga lume să se poată reuni.
În 2020, în mai puţin de 24 de ore, au reuşit să strângă 1.500 de euro, sumă necesară pentru închirierea unui autobuz care să circule în fiecare sâmbătă pe ruta Roşia Montană – Câmpeni – Roşia Montană. Ei au propus de asemenea un autobuz şi pe traseul Roșia Montană – Abrud – Roșia Montană, care să circule în fiecare zi de luni.
Se implică şi în Roşia Montană Alive Festival, care timp de două săptămâni, propune un program variat, cuprinzând printre altele seri de teatru, de film şi de muzică, ateliere şi tururi ghidate.
Ei au făcut recent un apel la solidaritate pentru Grădiniţa Gura Roşiei din Roşia Montană, care are nevoie de „ajutor pentru a oferi un mediu educaţional sigur şi stimulant”, iniţiind o campanie de strângere de fonduri. În urmă cu câteva luni, educatoarea Mariana Mera, o femeie dedicată şi pasionată, care a absolvit cursul de educatori Montessori din Bucureşti, le-a solicitat ajutorul pentru a termina amenajarea şi dotarea sălii de grupă cu materiale didactice.
Tică este şi membru din partea comunității locale în Comitetul de organizare UNESCO (COU) pentru Peisajul Cultural Minier Roşia Montană, format din 24 de persoane.
Săptămâna trecută, Larisa Cherechianu s-a întâlnit cu elevii și preșcolarii Școlii Primare Gura Roșie, în cadrul „ScriitOra cu Larisa”. Întâlnirea a avut ca scop prezentarea și citirea unor cărți pentru copii.
„Am fost să le citesc copiilor din școala de la Gura Roșiei și am rămas uimită de bucuria cu care am fost primită, de ochișorii curioși și de mințile agere pe care le-am întâlnit! Toată aprecierea mea merge și spre doamnele învățătoare și educatoare, care își dau silința, zi după zi, să creeze un mediu școlar armonios. Totul contează! Abia aștept să mai vin la voi!”, a mărturisit Larisa.
Cuplul Larisa Cherechianu şi Tică Darie sunt un exemplu şi un model despre cum se poate crea o comunitate, un brand, o familie până la urmă, într-un loc din care unii pleacă dezamăgiţi, sperând să îşi facă rostul pe meleaguri străine. „Te apreciez pentru că ai avut curajul să vii de una singură în Roşia Montană, cu gândul de a te implica în comunitate. Sunt un norocos că te-am întâlnit, dar mai mult că m-ai susținut în toate proiectele din Roşia”, i-a declarat Tică soției sale.
Trimite articolul
XBravo, oameni buni !
Roșia montană e salvată cu ciorapi, ilice, fulare și pomeni din sponsorizări. Ce mai salvam ? Că aici am salvat!!!