În România, colectarea selectivă a devenit obligatorie începând cu luna iulie 2019, pe patru fracții: plastic/metal, hârtie/carton, sticlă, deșeuri. Firmele de salubritate și primăriile aveau obligația de a dota punctele de colectare a deșeurilor cu cele patru containere pentru colectare selectivă.

Scopul introducerii colectării selective a fost acela de a reduce cantitatea de deșeuri care ajunge la gropile de gunoi, de a diminua impactul negativ asupra mediului și de a recupera materiale valoroase care pot fi reintroduse în circuitul economic prin reciclare. Aceasta este o practică esențială pentru implementarea economiei circulare și pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Conform datelor Eurostat din august 2023, citate de ziare.com, deși producea cel mai mic volum de deșeuri pe cap de locuitor – 302 kg (comparativ cu o medie europeană de 527 kg și cu un volum de 835 kg produs de austrieci), România se afla pe ultimul loc din Europa la procentul de deșeuri municipale colectate selectiv și reciclate, cu o marjă de 11%, în pofida estimărilor optimiste ale Ministrului Energiei. Media europeană se situa în 2023 la 49%, în timp ce Germania recicla cu succes peste 68% din deșeurile municipale, iar Austria 63%.

Țarcurile și dulapurile: prima încercare, primele probleme

Prima modalitate prin care Primăria Oradea dorea să realizeze colectarea selectivă a deșeurilor a fost reprezentată de celebrele țarcuri și dulapuri metalice. În 2020, potrivit unui comunicat al Primăriei Oradea, în Municipiul Oradea au fost amenajate 773 de incinte metalice și un număr de 53 de incinte metalice tip dulap, pentru colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile.

Primăria, prin Direcția Tehnică, anunța că dorește ca în 2020 să finalizeze aceste tipuri de lucrări, pentru a evita plata de penalități pentru neatingerea țintelor privind colectarea deșeurilor reciclabile, care în final sunt suportate tot de către populație. Scopul amplasării acestor incinte metalice sau incinte de tip dulap era de a limita accesul persoanelor care caută prin gunoaie și de a menține curățenia în jurul recipientelor pentru precolectarea deșeurilor, asigurând un aspect civilizat zonelor respective.

Municipalitatea a achitat costurile de amplasare a incintelor metalice, etapizat în perioada 2015-2023, valoarea acestora fiind de aproximativ 1,6 milioane de lei. În Oradea, în anul 2023 erau amplasate 945 de puncte de colectare, din care 823 de incinte de tip țarcuri metalice, respectiv 98 de incinte de tip dulapuri, Soluția aleasă de primărie pentru colectarea selectivă trebuia să asigure buna desfășurare a procesului, însă problemele legate de funcționarea acestor incinte a dat bătăi de cap atât municipalității, cât și operatorului de salubritate RER VEST.

Reacția orădenilor nu a întârziat să apară, reclamând ineficiența și problemele în funcționalitatea acestui sistem. Iată doar două dintre comentariile unor locuitori la adresa sistemului implementat pentru colectarea selectivă a deșeurilor. Pe lângă faptul că locuitorilor din blocuri li s-au dat doar câte o singură cartelă de acces, sistemele de închidere cedau sau erau forțate de cei care căutau prin tomberoane.

„Incintele de tip dulap sunt cea mai mare prostie: exceptând faptul că mecanismul de închidere se defectează încă de la început, mirosul este de nesuportat, nici măcar pentru puținul timp când arunci gunoiul. Nimic nu se face inovativ, în folosul cetățeanului, ci doar pentru profitul firmelor: bani puțini investiți profit maxim”, era comentariul lăsat de un cititor, BM. „Nimic practic, estetic sau ieftin; doar să achiziționăm, ăsta e scopul Primăriei, și nu de la oricine; că doar sunt bani publici!”, era concluzia unei cititoare, Astrid.

Ecoinsulele, a doua încercare, tot cu probleme

Pentru că țarcurile și dulapurile metalice produceau deja destule probleme, municipalitatea a decis să implementeze un alt sistem de colectare selectivă a deșeurilor. În baza Acordului Cadru nr.70/27.05.2024 privind achiziția de insule ecologice digitalizate, încheiat între Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în calitate de promitent chizitor, UAT Municipiul Oradea, în calitate de utilizator și Europlast Romania SRL, in calitate de promitent furnizor, a fost contractat un număr de 375 de insule ecologice digitalizate, cu termen de amplasare in municipiul Oradea în perioada 2024-2025, ne-a comunicat biroul de presă al primăriei.

Prețul de achiziție a unei insule ecologice digitalizate este de 47.400 de lei fără TVA. Până în prezent, au fost amplasate în Oradea 100 de astfel de insule. Ecoinsulele sunt compuse din 5 module închise, pentru fracțiile: plastic/metal, hârtie/carton, sticlă, biodegradabil și rezidual. Acestea pot fi deschise cu cardul sau/și cu telefonul mobil de către cetățenii arondați din zona de proximitate.

Principalele avantaje ale insulelor ecologice sunt: împiedicarea pătrunderii neautorizate, reducerea mirosului, reducerea contaminării fracțiilor de deșeuri reciclabile, golirea eficientă de către operatorul de salubritate (modulele fiind dotate cu senzori de umplere), sistem de contorizare a utilizării celor 5 guri de acces. Așa era prezentat noul program de către municipalitate.

„Insulele ecologice” s-au transformat în insule cu gunoaie

La un periplu făcut săptămâna trecută pe la câteva „insule ecologice” din Cartierul Rogerius, redactorul Jurnal bihorean a descoperit o realitate dezolantă, ilustrată prin imaginile care însoțeau postarea de pe pagina de Facebook a ziarului. Pentru a afla părerea orădenilor despre aceste ecoinsule, am adresat următoarea întrebare: „Ce părere aveți despre proiect și de ce credeți că s-a ajuns în această situație?”.

Reacțiile orădenilor nu au întârziat să apară. Iată doar câteva dintre ele:

• „Ecologic se putea colecta și în celelalte tomberoane, tot așa pe culori erau, dar acestea nu sunt practice deloc, am 1,50 m și nu ajung la ușa aceea minusculă… Ce să mai spun de manșetele de la haine, mereu le murdăresc încercând să strecor sacul printre altele blocate deja, deci concluzia mea este că e o bătaie de joc la adresa persoanelor mici de statură… nu de educație”.
• „Proiect foarte prost gândit. Ușa se deschide greu, mai ales pentru oameni în vârstă, containerele sunt de volum mic față de nevoile locatarilor zonei. Degeaba selectăm gunoiul, dacă noaptea boschetarii distrug tot ce pot, căutând flacoane și doze pentru reciclare. Cei care au făcut acest proiect știau foarte bine că ăsta va fi rezultatul”.
• „Afacere bună, dar pentru cine? Pentru cine le-a vândut, că în rest…”
• „Din cauza dulapurilor, dacă v-a trebuit modernizare, avem focar de infecții !!!!”
• „Pentru a fi eficiente, ușa acelei cuve trebuia să fie mai mare și întreaga hardughie să aibă o înălțime corespunzătoare”.
• „Cu tot respectul, eu cred că ușile containerelor sunt prea sus gândite pentru unii oameni mai scunzi. Am văzut oameni care se chinuie să ajungă la portiță sau furioși care lasă gunoaiele pe jos. Alteori, ușile se deschid și te trezești că accesul este blocat de gunoiul celui care a depozitat înaintea ta și atunci trebuie să iei un băț de pe undeva și să faci tu manevra de a face loc sacului tău”.

Pe lângă reacțiile de pe pagina de Facebook, am primit și un mail de la Viorel Pontoș, însoțit de imagini cu mizeria din jurul ecoinsulelor, care ne-a scris următoarele:

„Toate țarcurile de gunoi instalate recent nu funcționează sau nu sunt folosite, pentru că au mai multe gunoaie pe lângă ele decât înăuntru. Am fost la plimbare în Rogerius și nu am găsit nici măcar un singur țarc nou care să nu aibă gunoaie de jur împrejur. Ce facem la vară? Că or să ne mănânce șobolanii de vii! În plus gunoaiele alea sunt un focar de infecție în tot orașul. Nu e de ajuns că e plin orașul de fecale și urină pe sub toate podurile și pasajele, acum trebuie să trăim și printre gunoaie? Nu se poate așa ceva, vă rog să atrageți atenția asupra acestei probleme!”.

RER Vest aruncă responsabilitatea pe… orădeni

Pentru a afla și punctul de vedere al operatorului de salubritate, am transmis o solicitare către RER Vest privind mizeria din zona ecoinsulelor. Conform răspunsului primit din partea purtătorului de cuvânt, Laura Dărăban-Breb, firma se achită de obligațiile contractuale, iar mizeria se datorează locuitorilor din zona acelor ecoinsule. Celor nemulțumiți li se recomandă să apeleze la Primărie sau Poliția locală.

„În calitate de operator de salubrizare al Municipiului Oradea, RER Vest colectează și transportă deșeurile din ecoinsulele digitalizate, conform graficelor agreate cu Primăria Municipiului Oradea. În ceea ce privește depozitările din jurul ecoinsulelor, vă punem la dispoziție fotografii realizate de șoferii autospecialelor noastre, care demonstrează că, de multe ori, containerele modulelor sunt goale, în timp ce deșeurile se regăsesc în fața ecoinsulelor. Le recomandăm tuturor orădenilor să utilizeze cartelele de acces pentru depozitarea deșeurilor în noile module sau să anunțe imediat Primăria Municipiului Oradea sau Poliția Locală, dacă constată depozitări ilegale sau dacă sistemul de acces nu funcționează”.

Referitor la deficiențele reclamate de orădeni cu privire la modul în care au fost concepute acele ecoinsule, purtătorul de cuvânt al firmei ne-a comunicat că modelul a fost decis de finanțator, adică Ministerul Mediului.

Nici directorul RER Vest nu prea crede în eficiența ecoinsulelor, așa cum reiese dintr-un interviu publicat recent de o publicație orădeană. În mod surprinzător, Pálhegyi Zoltán, directorul general al companiei de salubritate, a invocat modele de colectare văzute în Olanda și Germania, care amintesc de vechile tobogane care erau montate în blocuri, însă gestionate într-un mod mai eficient față de perioada de dinainte de 1989.

În loc de concluzii

Soluționarea aspectelor prezentate țin de o mai bună organizare a activității, dar mai ales de o regândire a modului în care se colectează deșeurile de la populație. Opinia municipalității privind funcționarea sistemului a fost exprimată cu ocazia prezentării bilanțului pe 2024 a Direcției tehnice din cadrul Primăriei Oradea.

Conform bilanțului, modificările aduse sistemului de colectare și reciclare au contribuit la creșterea cantității de deșeuri reciclate, dar și reducerea amenzii pe care primăria trebuie să o achite pentru nerespectarea cotei de deșeuri reciclate. În 2024, Oradea a valorificat 51% din deșeurile colectate, însă sub standardul european de 60%. Pentru nerespectarea cotei stabilite, primăria are de achitat o penalizare de 318.000 de lei, mai mică decât nivelul amenzilor plătite de municipalitate în ultimii ani.

Cu toate acestea, cetățenii așteaptă rezolvarea problemelor de la cei direct implicați, astfel încât imaginile surprinse la ecoinsule să devină doar cazuri izolate, nu o caracteristică generală. Cât privește aspectele indirecte ale activității de colectare și reciclare, poate într-un alt material.