Pe 20 aprilie 1919, în Ziua Învierii
Mântuitorului, trupele generalului român
Traian Moşoiu au intrat în
Oradea, scoţând oraşul de sub teroarea
trupelor roşii ale comunistului ungur Bela Kun, ce
preluase puterea în Ungaria, printr-o
lovitură de stat.
Ceremoniile dedicate acestei zile au debutat în
Piaţa Unirii, cu o defilare
în ritmul muzicii militare. După aceea, s-a
pornit spre statuia generalului Traian
Moşoiu, situată în faţa
clădirii fostei Garnizoane. Puţini
însă din orădenii prezenţi
în piaţă au urmat pasului de defilare
bătut de soldaţi şi jandarmi. Au fost
totuşi orădeni, mulţi de vârste
respectabile, ce au ţinut să să fie
prezenţi şi la momentul depunerii de coroane
de la statuia lui Moşoiu. N-au lipsit nici
oficialităţile, cu cocardă
tricoloră la piept şi cadrele militare
în rezervă.
Primul a fost invitat să ia cuvântul
primarul Ilie Bolojan. Fâcând legătura
dintre semnificaţia Învierii Domnului
şi cea a Eliberării Oradiei,
edilul-şef a evocat rolul generalilor Traian
Moşoiu şi Holban, într-un momentului
decisiv pentru istoria României – intrarea
trupelor române în Oradea la 20 aprilie
1919. Primarul a mai vorbit despre Aurel Lazăr
şi momentul Declaraţiei de la Oradea, din
octombrie 1918, ce a premers Pronunţării
Marii Uniri a Ardealului cu România, de la 1
decembrie, la Alba-Iulia. De asemenea, Bolojan nu l-a
uitat nici pe primarul Oradiei de la acea vreme,
maghiarul Rimler Karoly, care a primit armata
română, cerând protecţia
acesteia.
„Vive la Roumanie!”
Al doilea care a vorbit a fost col.(rez.) Grigore
Bartoş, preşedintele Asociaţiei Cadrelor
Militare în Rezervă. Bartoş a avut un
discurs emoţionat, cu tentă patriotică.
Vibrant în glas, colonelul Bartoş i-a
introdus pe cei prezenţi în atmosfera anului
1919, neuitând să evoce „figura
severă” a generalului Moşoiu sau faptul
că populaţia Oradiei de atunci, în
bună măsură de etnie maghiară, a
asistat surprinsă la defilarea trupelor
române triumfătoare: „Având
costume precum cele ale armatei franceze, trupelor
române li s-a strigat de către orădenii
de atunci «Vive la France!». Şi li s-a
răspuns de către armia română:
«Vive la Roumanie!»”.
Calin Corpas
Citiți principiile noastre de moderare aici!