Olandezii au adus un spital NATO, în Bihor

Întâlnire emoţionantă la Marghita. „Stichting Roemenie Nu” – „Fundaţia Ajutați România Acum” a construit un arc peste timp. La 17 ani de la încheierea unui program de sprijin şi la 27, după prima vizită în România, beneficiarii organizaţiei s-au întâlnit cu binefăcătorii lor.

Evenimentul a avut loc sâmbătă, 6 mai, în sala de festivităţi a Colegiului Naţional „Octavian Goga” din Marghita. La întâlnire au participat în jur de 150 de persoane, alături de directorul instituţiei, primarul municipiului Marghita, precum şi câţiva dintre voluntarii din Olanda şi România care s-au implicat activ în acţiunile umanitare de după 89, dar şi cu medicii care au folosit materialele donate de olandezi.

Întâlnirea de la începutul acestei luni a fost una caldă, prietenească, în care au fost prezentate filme şi fotografii realizate pe parcursul celor 10 ani de activitate, s-au depănat amintiri şi s-a discutat.

Ajutoare şi prietenie

La începutul lui 90, înainte cu un an de la înfiinţarea ei, Fundaţia olandeză a lansat un program de susţinere a comunităţii din Marghita, prin care conducerea ONG-ului a facilitat primirea a două camioane cu alimente, medicamente, îmbrăcăminte etc. Apoi, pe parcursul următorilor 10 ani, au urmat nenumărate transporturi.

63 de camioane, 1,2 milioane de kilograme de ajutoare, în valoare de 7-8 milioane de euro. Aşa arată în cifre bilanţul primilor ani. Însă pe lângă produsele obţinute din donaţii şi sponsorizări, organizaţia umanitară a creat şi legături între familii din Olanda şi Marghita, care la fiecare transport trimiteau către familiile de aici pachete cu ajutoare.

„Chiar şi acum, după atâţia ani, aceste legături s-au păstrat”, spune cu mândrie Wilie Stancu, unul dintre voluntarii care s-au implicat în acţiunile umanitare. „Stichting Roemenie Nu” – Fundația „Ajutați România Acum”a fost înfiinţată în luna decembrie 1991. Unul dintre fondatori, inițiatorul și organizatorul tuturor transporturilor, este Dick van der Lugtcare.

„A fost prezent la absolut toate transporturile efectuate către Marghita. Primul transport a avut loc în data de 3 ianuarie 1990. El a fost iniţiatorul acţiunii de livrare a 7.000 de pachete cu alimente puse la dispoziţie de către angajatorul lui de la acea dată, firma Albert Hejn”, a rememorat Wilie Stancu.

Evenimentele din decembrie 1989 au fost cele care i-au îndemnat pe olandezi să-şi deschidă inima către ţara noastră şi să doneze.

„Urmărind la televiziune parcursul evenimentelor din România din decembrie 1989, a avut inițiativa de a aborda conducerea concernului și de a le propune trimiterea de bunuri către niște oameni care abia scăpaseră de dictatură. Imaginați-vă ce efort a fost necesar pentru ca, în numai câteva zile, să organizezi un asemenea transport. Dar era director logistic, deci totul era posibil. Trebuie amintit că era o perioadă destul de gri, lumea era dezorientată, nimeni nu avea o viziune despre cum va arăta viitorul, nimeni nu știa ce înseamnă democrația și cu ce se va confrunta în perioada următoare”, a mai arătat Wilie Stancu.

Echipamente medicale

Olandezul s-a reîntors în mai 90, cu două camioane pline cu echipament medical menit să doteze instituţiile medicale.

„Pentru facilitarea tranzitului internaţional şi pentru simplificarea birocraţiei, dar și pentru a conferi caracter oficial acţiunilor de ajutorare, s-a hotărât înființarea fundaţiei Help Roemenie Nu (Ajutați România Acum). De regulă, în fiecare an transporturile se efectuau în lunile aprilie-mai şi octombrie. În funcţie de cantitatea de mărfuri, transporturile din Olanda spre România se făceau cu 2-3-4-5 sau chiar şi 6 camioane. Sub responsabilitatea fundaţiei (FHRN) pentru transportul bunurilor au fost necesare 63 de camioane. Cantitatea de produse a fost enormă și a avut ca destinaţie Marghita, Oradea, Sibiu şi Ocna Sibiului. Un total de 1,2 milioane de kg estimate la o valoare totală de 7-8 milioane de euro. Majoritatea produselor au venit din partea companiei Albert Heijn. Produsele medicale, paturile, incubatoarele, mesele de operații și lămpile speciale provin de la spitale olandeze”, a explicat Stancu.

Potrivit acestuia, Şcoala din Marghita a beneficiat de corpuri de iluminat, mobilier, computere, scaune, dar şi cadouri pentru elevi. Intiţiativa de a crea legături directe între familiile din Marghita cu cele din Olanda, dispuse să acorde ajutoare românilor, i-a aparţinut tot olandezului Dick van der Lugtcare.
„În acest fel, familii din Marghita, cu reale necesități, s-au bucurat de sprijinul material al familiilor din Olanda”, a amintit Wilie Stancu.

O altă realizare în cadrul acestui program, a fost dotarea secției speciale de copii cu HIV a Spitalului de Copii din Sibiu cu paturi special fabricate, medicamente, computere şi o bucătărie completă specială din oțel inoxidabil, dar și altele.

De asemenea, pentru Central Medical din Ocna Sibiului olandezii au adus o mulțime de echipamente medicale și consumabile. În primii doi ani, ei au adus o mare cantitate de material şi pentru spitalul din Marghita.

Un spital NATO, în Bihor

„Din 1992, transporturile cu echipament medical au fost destinate spitalului de ginecologie din Oradea. Acolo am adus sute de paturi speciale, echipament chirurgical, incubatoare, alimente și foarte multe consumabile, precum: detergenți, scutece, șervete sanitare , a fost un alt element din bilanţul la care a participat şi dr. Petru Chitulea, unul dintre cei ce s-au implicat activ în acest program de ajutorare.

„Am primit la un moment dat, la mijlocul anilor 90, un întreg spital NATO de campanie preambalat, din care cred că ultimele materiale sanitare încă le mai avem sau le-am consumat anul acesta”, a spus doctorul Petru Chitulea.

Totodată, împreună cu firma „Merison” din Olanda, voluntarii s-au implicat în renovarea şi mobilarea, în Oradea, a unui cămin pentru studenți ai fundației „Șansa”. De asemenea, au suportat, pe toată durata şcolarizării, cheltuielile de studii pentru un număr de 10 studenți.

„Am primit din partea sponsorilor atâtea bunuri, încât am hotărât ca o mare parte din acestea să fie repartizate familiilor din Marghita și Ocna Sibiului. Iar cantitățile au crescut. Am început cu o cutie pentru fiecare familie și curând am ajuns la 3-4 cutii. Unele cutii conțineau jucării pentru copii. A fost multă muncă, dar am făcut-o cu plăcere , a spus cu satisfacţie Wilie Stancu.