Lumea adâncurilor este greu accesibilă dar ascunde în ea lucruri fascinante. De la dantelării de aragonit, la urme de om presitoric, sau oase de ursus spelaeus, toate aceste frumuseţi sunt descoperite de speologi şi puse în valoare de arheologi, spre a se putea bucura de ele şi cei care nu au posibilitatea să le vadă în mediul subteran.

Dacă privim în urmă istoricul cercetărilor speologice şi arheologice din Munţii Apuseni, aflăm că între 1859 şi 1861, sub conducerea lui Adolf Schmidl, s-a desfăşurat una dintre cele mai complexe cercetări din zonă.

Mai apoi, activitatea lui Emil Racoviţă a fost strâns legată de cercetarea endocarstului din Munţii Apuseni. Acesta, impresionat fiind de ceea ce a descoperit aici în cercetările sale alături de colaboratorii René Jeannel şi Pierre-Alfred Chappuis, înfiinţează în 1920 la Cluj-Napoca primul Institut de Speologie din lume.

Arheologul maghiar Roska Márton iniţiază cercetările arheologice din Munţii Apuseni, care încep în 1913 mai întâi în Peştera Igriţa, şi continuă apoi în peşteri ca Vadu Crişului, Boiului sau Coasta Luchii, descoperirile sale plasându-l între pionierii arheologiei transilvănene.

Vizita abatelui Henri Breuil în Transilvania reprezintă unul din cele mai importante momente ale cercetării arheologice a peşterilor din Munţii Apuseni. Breuil face o serie de vizite în siturile paleolitice cunoscute la acea dată şi ţine în 1924, la invitaţia Universităţii din Cluj, o serie de conferinţe legate de cercetarea preistoriei europene.

Toate aceste date sunt prezentate în cadrul expoziţiei „Arheologia Peșterii – Cercetări în endocarstul Munților Bihor, Pădurea Craiului și Plopiș”, deschisă sâmbătă la Muzeul Ţării Crişurilor, avându-l ca şi curator pe arheologul Călin Ghemiş.

 

Colaborare interinstituţională

Expoziția prezintă rezultate ale cercetărilor arheologice interdisciplinare din peșterile din Munţii Apuseni, realizate în cadrul diferitelor proiecte. Sunt expuse artefacte arheologice, materiale foto-documentare și prezentări 3D din subteran. Printre exponate se pot admira: un vas aparţinând Culturii Coţofeni descoperit în Peştera Stanu Cerbului, un vas aparţinând primei Epoci a Fierului, descoperit în Peştera Igriţa, un vas din cea de a doua Epocă a Fierului descoperit în depunerea dacică din Peştera Mişidului, monede şi unelte. Mai sunt expuse inele de bulcă din aur de tip Noppenring, descoperite în peştera Izbucul Topliţei, datate în perioada Bronzului Timpuriu II, 2750-2500 î. Hr. şi un colier de urs de peşteră din perioada Paleoliticului Superior, cu urme de prelucrare, descoperit în Peştera Ciur Izbuc. Tot din Peştera Izbucu Topliţei a fost expus un colier compus din colţi de canide, dinţi reziduali de cerb, o vertebră de peşte şi un molar uman, datarea fiind tot din perioada Bronzului Timpuriu II.

Vernisajul a fost deschis de Gabriel Moisa, managerul Muzeului Ţării Crişurilor. „Mă bucur că această expoziţie extrem de interesantă a atras un public numeros. Expoziţia de astăzi a fost posibilă datorită unei colaborări interinstituţionale dintre Muzeul Ţării Crişurilor, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor şi Facultatea de Construcții, Cadastru și Arhitectură”.

Adriana Ruge, director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Bihor a precizat că evenimentul organizat cu prilejul Zilelor Patrimoniului European 2022 şi-a propus să sensibilizeze publicul cu privire la un domeniu mai puţin cunoscut dar valoros prin diversitatea patrimoniului cultural pe care judeţul nostru îl deţine, şi anume patrimoniul arheologic din peşteri. „Din complexitatea peşterii, expoziţia aduce la lumină artefacte arheologice şi ne invită la o călătorie în trecut pe vremea când peşterile ofereau adăpost omului. Nu în ultimul rând, expoziţia este un omagiu adus spiritualităţii peşterii, dar şi specialiştilor care le-au cercetat şi s-au îngrijit să le conserve.”

Prof.univ.dr.ing. Marcela Prada din partea Facultăţii de Construcții, Cadastru și Arhitectură, a salutat iniţiativa de a organiza această expozţie. „Subiectul este deosebit de provocator. Facultatea doreşte să se implice în activităţi de acest gen. Avem disponibilitate şi posibilitate prin colegii noştri de la Departamentul de Cadastru să scanăm 3D peşterile, aducându-ne aportul pentru a putea fi arătate publicului larg”.

Arheologul Călin Ghemiş subliniază că numărul peşterilor pe care le vedem în expoziţie cercetate, sau în curs de cercetare, este de fapt dublu. „O să remarcaţi că lipsesc de exemplu cercetările din peştera Unguru Mare, asta şi pentru faptul că am insistat, împreună cu Marcela Prada şi Alin Buda, pe scanarea de probă a Peşterii Şuticoasa, o scanare 3D pe care am iniţiat-o anul acesta şi am şi terminat-o. De ce această peşteră? În primul rând pentru că a ocupat, cu siguranţă, în economia monumentului medieval Cetatea Piatra Şoimului un loc aparte. E un caz special, pentru că astfel de situaţii arheologice sunt destul de rar întâlnite”.

[eadvert]

Dialog între două lumi

Curatorul a subliniat că în contextul Zilelor Patrimoniului European a fost destul de greu să omită din această prezentare descoperirile din Peştera Coliboaia, descoperiri care cel puţin din endocarstul bihorean dar şi naţional sunt cele mai importante pentru cunoaşterea spiritualităţii paleoliticului superior vechi. Sunt prezentate şi descoperirile din Peştera Moanei, Peştera Igriţa, Peştera de la Subpiatră, Meziad, Peştera Vacii, Mişid, Ciur Izbuc şi Izbucu Topliţei. Ultimele dintre acestea fac parte dintr-o cercetare mult mai complexă, spune Călin Ghemiş, o cercetare care anul acesta a fost finalizată în teren, urmând ca informaţiile recoltate în cercetările din teren să fie procesate şi publicate anul viitor.

„Este un grant internaţional care deja are rezultate extrem de importante şi de interesante. În filmuleţul pe care l-am pregătit în expoziţie veţi vedea şi acea scanare 3D. Din punct de vedere al cercetării, respectiv al inventarierii patrimoniului arheologic, poate şi natural – de ce nu – din peşterile studiate sau peşterile care ştim că adăpostesc situri sau straturi arheologice, scanarea 3D oferă o altă posibilitate de cercetare, respectiv de interpretare. După scanarea din Şuticoasa, până la sfârşitul anului va ieşi şi scanarea din peştera Izbucu Topliţei, care se află în cercetare, urmează peştera Ciur Izbuc şi în parteneriat sperăm cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor şi Facultatea de Construcții, Cadastru și Arhitectură să începem un proiect mai amplu. Din alt punct de vedere, peştera este un loc al dialogului între două lumi, cea de aici şi lumea de dincolo, un dialog care are un limbaj opac, care de multe ori trebuie interpretat şi nu totdeauna e foarte uşor”.

Vremea nefavorabilă a ţinut speologii de la Clubul de Speologie Cristal Oradea departe de peşteri, în schimb le-a oferit prilejul de a fi prezenţi la vernisajul expoziţiei, ocazie cu care au putut depăna amintiri din numeroase ture în peşterile care au făcut obiectul acestei prezentări.

Expoziţia a fost organizată de Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal și Ministerul Culturii – Direcția Județeană pentru Cultură Bihor, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, Universitatea din Oradea, Facultatea de Construcții, Cadastru și Arhitectură, GISCAD S.R.L., Institutul de Speologie Emil G. Racoviță pentru Studiul Vieții în condiții Extreme al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Speo Club Cristal Oradea și Clubul de Speologie Speodava Ştei. Expoziția va rămâne deschisă pentru public până în 15 octombrie 2022.