Centrul pentru dezvoltarea sustenabilă a afacerilor, situat pe strada Mihai Eminescu, nr. 25 A, s-a dovedit o gazdă primitoare pentru oamenii de afaceri din Bihor şi Hajdu Bihar. Nu mai puţin de 30 de reprezentanţi ai unor firme din cele două judeţe au participat la întâlnirea bilaterală care a avut loc joi, 24 aprilie 2014, în locaţia amintită. Centrul BHB a fost realizat printr-un proiect finanţat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ro – Hu 2007 – – 2013 de către Camera de Comerţ şi Industrie Bihor în parteneriat cu Fundaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Hajdu Bihar şi cu Asociaţia pentru Promovarea Afacerilor în România.
„Prin această strategie propunem un mediu de afaceri competent, integrat şi deschis. Este o oportunitate de a vă găsi parteneri de afaceri în judeţul Hajdu Bihar”, a precizat Codruţa Meşter, manager de proiect.
Acesata le-a cerut apoi celor prezenţi să-şi prezinte ideile care ar putea fi puse în practică prin intermediul Centrului BHB.
Propuneri
„Pentru mine problema cea mai importantă este să reuşim să deschidem porţile băncilor. În România băncile sunt foarte închise când e vorba de creditarea firmelor. Să vedem dacă în Ungaria nu sunt mai deschide. Trebuie să invităm ceva bănci de acolo”, a propus Michelangelo Lombardi, un investitor italian. „La noi nu sunt introduse instrumentele bancare din UE. Condiţiile Unicredit din Italia nu sunt la fel cu cele ale Unicredit din România. În România creditul este mai scump”, a subliniat Maria Sabin, vicepreşedinte al Federaţiei Patronilor Bihor.
Italianul a mai făcut o comparaţie dintre agricultura din România şi Ungaria. „Cred că cel mai bine ar fi să se acorde un mai mare ajutor pentru agricultură. În Ungaria pământul este lucrat, în România, abandonat. Pentru a munci în agricultură trebuie ajutor de la stat”, este de părere Michelangelo Lombardi.
Marius Ştefan, preşedintele Camerei Agricole Bihor i-a informat pe cei prezenţi că mai există o alternativă la creditele bancare pentru agricultură. „Din luna mai se deschide o nouă sesiune pentru exploataţiile agricole prin care suma nerambursabilă este de 60% din valoarea proiectului”, a informat Marius Ştefan.
Un alt participant la întâlnirea bilaterală a propus înfiinţarea unei burse locale. Ioan Mintaş, prim vicepreşedintele CNIPMMR a declarat că înfiinţarea unei burse locale sau regionale are nevoie de prea multe acreditări, dar cei intereesaţi şi-ar putea vinde produsele prin intermediul Bursei Române de Mărfuri.
Codruţa Meşter a propus ca aceste întâlniri să aibă o periodicitate lunară sau trimestrială. La următoarea întâlnire oamenii de afaceri au fost invitaţi să vină cu propuneri de probleme care se pot rezolva la nivel loca.
Citiți principiile noastre de moderare aici!