Cu alte cuvinte, personajele fostului gojdist Marius Th. Barna. Prin intermediul lor autorul ne prezintă felii de viaţă.
El pune un accent deosebit pe viul autentic al relaţiilor interumane. Ilustrativ în acest sens este volumul „Viaţa ca un meteorit de seară – proză”, Editura Zorio, Bucureşti, 2014, lansat la Târgul Gaudeam în 2014, iar acum în cadrul Toamnei orădene.Volumul de proză scurtă „Viaţa ca un meteorit de seară” cuprinde şapte creaţii: Îmi tremurau picioarele ca la un cutremur, Dragoste şi ură, Căderea primului guvern revoluţionar, Dacă aş bea o şampanie, O noapte incendiară, Istoria unei zile pline de bani, Converse.
„«Viața ca un meteorit de seară» este o carte care se citește ușor, dar care, în același timp lasă amprente. Cartea are o construcție de scenă perfectă”, spune scriitorul şi fostul director al Teatrului de Stat Oradea Mircea Bradu. Barna plasează acțiuni ale scrierilor sale în zone diverse ale Municipiului Oradea sau evidențiază Bihorul folosind nume de personaje specifice acestei regiuni din România (ex.: Tiponuț, Doina).
Autorul lucrează din detalii din frânturi de fraze.Are un stil alert, propoziţii scurte, personajele pot fi vizulizate cinematografic. Simţi personajele, nu te plictiseşti, dai pagină după pagină. Eşti provocat să faci o introspecţie în proza „Dragoste şi ură ” sau pur si simplu să faci cunoştinţă cu personaje ce par banale, ori cu oameni politici. Împreună cu acestea răsfoieşti o carte de istorie contemporană. Marius Th. Barna dispune de o claviatură amplă pe care o pianotează cu virtuozitate. Este un creator multiartistic care deschide diferite zone artistice: scriitura de tip dramaturgic, proza narativ- evocativă în tradiţie balzaciană, dar şi naraţiunea de tip proustian, descriptivismul cadru cu cadru, precum şi dialogul dramaturgic. „Mi-am propus să am o anumită reflexivitate în ceea ce scriu, proza să fie adevărată, să reflecte realitatea… Un autor are o şansă de a reflecta lumea, de a reproduce lumea. Trebuie să mărturisesc că unele proze sunt născute din realitate, dar pe unele le-am rescris, cum e «Dragoste şi ură».Cât despre căderea primului guvern-la fabrica unde lucram, şeful de sindicat a spulberat cu 15 butelii primul comitet FSN ”, a povestit autorul. Mircea Bradu spune, ca lait motivul buteliei de gaz a „devenit istoric”, iar Marius Th. Barna reușește să scrie despre acesta în așa fel încât aproape că ai impresia că Revoluția a fost făcută tocmai din cauza lipsei gazului. Cei care au trăit în comunism îşi amintesc că era o adevărată aventură să faci rost de butelie, atribuirea ei fiind apanajul „partidului ”.
„ Opera de artă capacitatea de a genera idei, de a fi vie şi de a deveni eternă ”, spune Marius Th. Barna, creatorul unei proze scurte realiste, căreia îi descoperă forme distincte de expresie, modalităţi de construcţie aparte.
Un multiartist
Criticii de specialitate propun ca pentru a înţelege corect fenomenul literar pe care Marius Th. Barna îl prezintă cititorului să cunoască realizările acestuia ca regizor, scenarist şi producător de film. Pentru filmul de absolvenţă a Facultăţii de Regie-Film din cadrul ATF Bucureşti, în 1995, Mail life, a fost premiat la Edinburgh, Montreal, Sankt-Petersburg , fiind achiziţionat de Canal Plus. Din categoria lungmetrajelor de ficţiune, amintim: Faţă în faţă (1999, selectat la Montreal, Helsinki, Alexandria, Los Angeles), Război în bucătărie, 2001 (după un scenariu de Răzvan Popescu, prezentat la Sarajevo, Geneva, Kiev, Albena), Sindromul Timişoara – Manipularea, 2004, Istoria petrolului din România, 2004, Carnetul de partid, Sexul şi anticoncepţionalele, Frica de Securitate, 2007, Dincolo de America, 2008 (Cairo, Viena, Moscova), Casanova, identitate feminină, 2009. Este regizorul şi producătorul lungmetrajului documentar Utopia impusă, 2010 (scenariu de Lucian Dan Teodorovici), reflectare a perioadei comuniste prin cuvinte/ teme cult specifice. …Mama ei de tranziţie, 2011, imprimă un suflu inedit unei stări ce pare a nu mai lua sfârşit.Ca dramaturg, Marius Th. Barna este cunoscut prin volumul său de teatru Erotica 2000, care a fost premiat de Ministerul Culturii şi Cultelor pentru debut, în 2003.
Alături de Alexandru Iclozan, a produs mai multe filme de ficţiune: Umilinţa (regia Cătălin Apostol, Cairo), Viaţa mea sexuală (regia Cornel George Popa, Moscova), Ana (regia Alexa Visarion, Salonic, New-York). În 2014, este producător la Paradox Film.
Citiți principiile noastre de moderare aici!