[eadvert]
În condițiile actuale de criză a forței de muncă, muncitorii străini din țările non UE sunt o soluție pentru angajatori. Guvernul României a aprobat și pentru 2023 un continget de 100.000 de muncitori din afara UE. La fel ca și pentru anul în curs.
Cum stă Bihorul
Potrivit datelor primite de la AJOFM Bihor, numărul acestor muncitori și al angajatorilor din județ care solicită adeverințe pentru a-i angaja a crescut simțitor în ultimii trei ani.
„Dacă în 2020, 212 firme bihorene au solicitat adeverințe pentru angajarea a 944 de muncitori din afara UE, în 2021 numărul angajatorilor care doreau să aducă străini a urcat cu 50%, aceștia solicitând 4.040 de adeverințe. În 2022, până la data de 16 decembrie, 478 de firme au solicitat 5.760 de adeverințe pentru angajarea de muncitori din afara UE”, ne-a informat Békési Csaba, directorul executiv al AJOFM Bihor.
Acesta a subliniat că numărul adeverințelor sau al persoanelor pentru care s-a solicitat aceste adeverințe nu egal cu numărul persoanelor care, efectiv au fost angajate și care azi se află în județul Bihor.
„Deși până în prezent, în Bihor, au fost acordate 5.760 de adeverințe, s-ar putea ca la ambasada țării de proveniență, persoana respectivă să nu primească avizul. Sau, dacă a venit în România, poate a plecat în altă țară”, a precizat șeful AJOFM Bihor.
Ce lucrează străinii
Majoritatea muncitorilor străini veniți în Bihor din afara UE lucrează în HORECA, muncitori necalificați, prestări servicii, construcții. „Circa 80% dintre muncitorii din afara UE care vin la noi, vin pentru muncile necalificate sau cu calificare joasă. Puțini sunt cei care au calificare înaltă sau studii superioare. Punctual, într-un restaurant cu specific asiatic vorbim de un bucătar sau ajutor de bucătar calificat din țara respectivă. Observăm și o diversificare foarte mare a meseriilor.
Dacă în 2020 vorbeam de 20-30 de meserii pentru care se căutau muncitori non UE, anul acesta, diversitatea meseriilor pentru care s-a solicitat personal din afara spațiului economic european s-a dublat”, a observat Békési Csaba.
Punctăm câteva dintre meseriile pentru care s-au adus acești muncitori: brutari, bucătari, bone, îngrijitori spații hoteliere, zidari, operatori introducere și validare date, manipulanți mărfuri, excavatoriști, femei de serviciu, ambalatori manual, muncitori necalificați, lăcătuși mecanici, electricieni, tâmplari, sudori, ajutor ospătari, zugravi, finisori în construcții, tăietori de lemne, șoferi de tir, dulgheri, mecanic utilaj, maseur, îngrijitor de animale, constructori, ospătari, văcari, cameriste, spălători vitrine, agenți de curățenie, faianțari, casieri, mecanici agricoli, tractoriști, tranșatori de carne, curieri, barmani, fierari betoniști, restauratori piatră, peisagiști, croitori, sortatori deșeuri.
Au fost înregistrate și solicitări de adeverințe pentru muncitori cu studii superioare, precum: manageri, asistenți manageri, tehnicieni lansare producție, directori de societate comercială, ingineri în construcții, desenatori tehnici, specialiști marketing, programatori, ingineri tricotaje, manageri proiect, manageri marketing, adminstratori societăți comerciale, ingineri mecanici, optometriști.
Birocrație
Angajatorii se plâng că timpul de la solicitarea adeverinței, până când muncitorul ajunge la ei este foarte lung, ajungând, în unele cazuri la o jumătate de an.
„Într-adevăr, durează cam mult până când muncitorii solicitați ajung la firme. Întârzierile se datorează, în principal, ambasadelor țărilor respective, care dau greu avizele. Oferta de angajare trebuie să fie menținută pe platformele de vizibilitate și transparentizare ale ANOFM 5 zile. Noi, Bihorul, în a șaptea zi, eliberăm adeverința, pentru a ușura munca angajatorilor. La Inspectoratul General pentru Imigrări sunt termene de așteptare destul de ridicate, datorită complexității avizelor date de ei și a personalului redus”, explică directorul executiv al AJOFM Bihor.
Cât câștigă muncitorii non UE
Potrivit lui Békési Csaba, condițiile de salarizare pentru muncitorii din afara spațiului economic european sunt cele reglementate de legislația noastră. Salariul lor pornește de la salariul minim pe economie și în funcție de realizări poate să crească. Firmele care îi angajează plătesc unele taxe societăților care intermediază angajarea acestor muncitori.
„Comisioanele firmelor respective diferă foarte mult. Sunt în funcție de calificarea persoanelor recrutate, perioada de garanție. Există și o perioadă de garanție oferită de firmele respective. Ele garantează că muncitorul va rămâne o anumită perioadă la locul de muncă. În caz că pleacă, îi asigură firmei altă persoană. Angajatorul trebuie să parcurgă procedura de obținere a avizelor de la capăt. Pentru că nu se înlocuiește om cu om. Avizele sunt date pe persoană. Dacă persoana respectivă pleacă de la angajator, nu se poate angaja direct la altă firmă. Firma la care vrea să se angajeze trebuie să ceară aviz pentru muncitorul din afara UE. Nu se poate angaja ca un muncitor român. Avizul pe care îl primește un muncitor non UE este pentru firma la care merge. Dacă se angajează la altă firmă, îi trebuie un nou aviz”, a declarat șeful AJOFM Bihor.
Din ce se aude pe piața muncii, comisioanele percepute de firmele de intermediere pleacă de la 200 – 300 de euro pe persoană și poate ajunge mult mai sus, în funcție de complexitatea muncii și calificarea muncitorului respectiv.
Țările de proveniență ale acestor muncitori sunt: Bangladesh, Sri Lanka, Taiwan, China, Republica Moldova, Turcia.
„În multe dintre țările lor de reședință, salariile sunt foarte mici. Ei primesc în România 400 – 500 de euro pe lună, ceea ce pentru ei este foarte mult. Pentru banii aceștia greu găsești muncitori în Bihor. Străinii trimit aproape integral salariile în țară. Un profesor în Sri Lanka câștiga 150 de dolari pe lună și la noi ia 500 de euro”, a precizat Békési Csaba.
Există și un top al celor mai stabili străini și al celor care părăsesc cel mai frecvent locurile de muncă. Bangladesh și India sunt pe primul loc în topul fugarilor, acești muncitori fiind cei mai mobili, în sensul negativ al cuvântului.
„S-a observat că persoanele care provin din țări unde religiozitatea îmbracă o formă ridicată sunt extrem de stabile și ascultătoare. Vorbim aici de Nepal Sri Lanka. Acolo există o disciplină mult mai mare”, a observat directorul executiv al AJOFM Bihor.
Soluție pe termen scurt
„De acești muncitori este nevoie pentru a acoperi necesarul de muncă necalificată. Este incomparabilă productivitatea lor cu a unui muncitor român. Oamenii aceștia sunt mult în urma noastră. Angajarea lor este, categoric, o soluție pe termen scurt. Pe termen lung și mediu este valorificarea salariaților noștri. Oricum suntem pe un trend ușor ascendent. Avem o creștere a salarizării și în județul Bihor. Dar și la nivel național față de media UE. Angajatorii trebuie să înțeleagă că dacă nu răsplătesc personalul n-au cum să-și păstreze resursa umană”, conchide Békési Csaba.
Citiți principiile noastre de moderare aici!