Bugetul Ministerului Agriculturii pentru acest an nu include suma de un miliard de lei necesară plăţii despăgubirilor acordate producătorilor agricoli pentru culturile de primăvară calamitate, iar situaţia catastrofală în care aceştia au ajuns îi vor împinge către măsuri extreme, proteste și blocarea drumurilor în zonele care au fost afectate crunt de seceta de anul trecut, avertizează Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare.
[eadvert]
„Din parcurgerea proiectului de Buget al MADR aferent anului 2021, constatăm cu consternare că nici ultima promisiune nu s-a îndeplinit, respectiv nu este cuprinsă suma de 1.000.000 mii lei, necesară plăţii despăgubirilor acordate producătorilor agricoli pentru culturile de primăvară calamitate. Sumele prevăzute pentru despăgubiri reprezintă circa 30-35% din cheltuielile efectuate pentru a preveni situaţiile drastice menţionate mai sus, ar asigura continuarea activităţii pe întreg lanţul agricol cu efecte pozitive pentru întreaga economie naţională. Suntem adepţii dialogului şi v-am demonstrat acest lucru, însă răbdarea membrilor noştri producători agricoli afectaţi de secetă a ajuns într-un punct nevralgic, iar situaţiile catastrofale în care au ajuns din motive independente de ei îi vor împinge către măsuri extreme, ducând inclusiv la proteste şi blocarea drumurilor din zonele calamitate, ori alte situaţii care pot deveni incontrolabile”, se precizează într-un comunicat al organizaţiei.
Producţii foarte mici
Exploataţiile aflate în zonele afectate de seceta pedologică au consemnat o scădere a cifrei de afaceri cu peste 70% comparativ cu perioada similară a anului 2019. Mai mult, deşi au fost precipitaţii în ultimele luni, în zonele calamitate abia s-a refăcut 20-30% din deficitul hidric creat în ultimul an şi este puţin probabil ca acesta să se refacă şi să se ajungă către un an aproape de normal. Alianţa pentru Agricultură arată că, pentru a intra pe profit, fermierii afectaţi de seceta din 2020 au nevoie de circa 3 ani agricoli normali din punct de vedere agroclimatic şi ca recolte/venituri obţinute.
Astfel, din motive neimputabile fermierilor, aceştia au ajuns să plătească penalităţi exagerate cuprinse între 200-700 lei/tonă, suplimentar cheltuielilor efectuate pe unitatea de suprafaţă realizate deja, care se puteau preveni dacă era aprobată OUG privind declararea stării de calamitate.
Trimite articolul
XNu au bani fermieri ? Asta e minciuni pentru prostii. Dar au bani sa isi cumpere masini de 50.000 80.000e cred ca s-au obisnuit cu prea mult cu fonduri primit de la ue in fiecare an
-
apoi fermierii nostrii traiesc din ajutor. de fapt nici nu sunt fermieri sunt niste licheni care au pamant, i-l ‘ara’ si ‘seamana’ din pix si apoi asteapta 12 luni banu’ de la stat stand pe la baruri si cafenele toata ziua.
Cum zicea bunicul, “pamantul e important. Si daca nu faci nimic cu el tot nu mori de foame”
Există posibilitatea asigurării culturii! Mai bine se riscă și se bazează pe ajutorul statului.