Primăria a lansat, luni, dezbaterea publică a taxelor şi impozitelor pentru anul viitor.
Din 2018, fiscalitatea va deveni unealtă în dirijarea politicilor administraţiei locale, a anunţat Eduard Florea, şeful Direcţiei Economice din Primărie, în conferinţă de presă, alături de adjunctul Sorin Iacob.
Scutiri de taxe şi reduceri de impozite sunt folosite pentru a încuraja comportamente sau investiţii, aşa cum suprataxarea va fi folosită pentru a inhiba sau descuraja alte activităţi.
Totuşi, se vor păstra în fixarea tabloului fiscal metehne mai vechi: diminuarea încasărilor prin schimbarea legislaţiei va fi compensată prin creşteri de taxe, în unele cazuri şi de cinci ori faţă de nivelul de acum. Inevitabil, chiar dacă indirect, acestea le vor suporta tot orădenii.
Terase, tot anul
Pomenind contestatul regulament de administrare a Centrului, care impune supraimpozitarea terenurilor neconstruite şi a spaţiilor comerciale nefolosite, Florea a expus cadrul legal de care a uzat Primăria: Codul Fiscal permite Consiliului Local să stabilească cote adiţionale în fiscalitate în funcţie de „criterii economice, geografice, sociale şi necesităţile bugetare locale”.
Prima dintre noutăţile fiscale propuse a fi introduse din 2018 se referă la o măsură care ar stimula localurile să îşi ţină terasele afară cât mai mult timp, indiferent de sezon: în condiţiile în care acum, în zona A, costul unui metru pătrat de terasă este de 90 bani/zi, se propune introducerea plăţii unei sume de 150 lei/mp/an. „În a doua variantă, comercianţii au, din start, plătite 160 de zile. Va însemna şi o reducere a birocraţiei; cei care plătesc pentru un an nu trebuie să depună cereri noi în caz că se iveşte un interval în sezonul rece în care pot deschide terasa. În plus, poate sunt motivaţi să investească în sisteme de încălzire, pentru a-şi ţine deschisă terasa cât mai mult timp”, spune Florea. Acesta a admis că a preluat ideea de la pesedistul Adrian Negrea, din dezbaterea regulamentului pentru Centru, şi a transpus-o în proiectul de hotărâre.
În zona B, plata anuală pentru terasă ar fi de 120 lei/mp, iar în zona C, 100 lei/mp.
Tot în scopul creşterii atractivităţii localurilor din oraş, Primăria propune taxa de viză anuală 0 lei pentru cele în care au loc activităţi culturale – concerte live, stand-up comedy, concerte etc., săptămânale. Limita ar fi de 50 de activităţi pe an. Viza anuală este cuprinsă între 450 de lei şi peste 2.000 lei.
Supraimpozitare extinsă
Propusă iniţial pentru Centrul istoric, supraimpozitarea terenurilor neconstruite se va extinde, din 2018, la toate străzile principale ale oraşului. La fel, se va adăuga +50% la impozit şi caselor care, deşi au în stradă reţea de canalizare, nu sunt racordate la aceasta. Compania de Apă lucrează la o evaluare a amplorii fenomenului. Iacob a observat că, cu racordarea la canalizare, impozitul pentru aceste imobile va creşte cu aproximativ 60%, fiind introduse în categoria celor „cu reţele”.
Minus
„Bau-baul” terenuri – curţi – construcţii, scos de economiştii Primăriei prin 2013, pus în legea fiscală ulterior, va fi scos cu minimum obligatoriu din cadrul legal. Acum, Codul Fiscal prevedea că, dintr-o gospodărie, cel puţin 400 mp se vor încadra în această cea mai scumpă categorie. „S-a anulat obligativitatea aceasta. Am făcut un calcul, vom pierde 875.000 de lei”, a spus Florea.
Plus 1%
Pentru 2018 se propune creşterea taxei speciale pentru promovarea turistică de la 2% la 3% din valoarea cazării, plătite de fiecare turist cazat în hotelurile orădene. Din acest procent în plus, economiştii estimează că vor încasa în plus 400.000 de lei – aproximativ 100.000 de euro, bani care vor merge direct la Agenţia de Promovare a Turismului în Oradea şi Regiune.
De cinci ori
Pentru că au observat proasta calitate a reparaţiilor făcute pe domeniul public de operatorii de servicii precum Electrica, Compania de Apă, Termoficare Oradea sau Distrigaz, economiştii Primăriei „au ghicit” creşterea de cinci ori a taxelor de desfacere pavaj, plătibile de persoanele juridice, nu şi de persoanele fizice. Astfel, pentru realizarea unui branşament, taxa actuală este de 100 de lei şi va creşte la 500 de lei. Pentru lucrări mai ample, pe reţele, taxa este de 1.100 de lei pe km şi va fi de 5.500 lei/km. Florea spune că banii astfel adunaţi vor fi folosiţi pentru suplimentarea fondului de reparaţii. Alternativa ar fi o supraveghere mai bună a prestaţiilor – e ştiut că Primăria, de regulă, are un om la preluarea unei lucrări. Directorul spune că acest serviciu este deservit de doi funcţionari, cărora le-ar fi imposibil să acopere tot volumul de muncă. Astfel, în loc să se asigure că are destul personal pentru a supraveghea domeniul public, pe care – teoretic – îl administrează, Primăria preferă să taxeze în plus, dând de lucru firmelor care fac cârpeală prin oraş.
De altfel, este puţin probabil că operatorii în cauză vor pune taxele acestea la pierderi, însă e absolut credibil că, în final, indirect, le vor pune în factură beneficiarului final, care e tot cetăţeanul. Pe persoană fizică. Încasările în plus din această sursă ar fi de 800.000 – 900.000 de lei.
Mai ieftin ca o casă
90% dintre spaţiile deţinute de persoanele fizice, dar care au destinaţie de spaţii de firme, în urma evaluărilor, figurează cu valori de impozitare mai mici decât locuinţele în suprafeţe şi poziţionări similare. Pentru că găsesc asta nefiresc, economiştii Primăriei vor să introducă o modificare: creşterea de la 0,6% la 0,8% a cotei pentru acele spaţii care figurează cu valori mai mici sau egale cu ale apartamentelor.
Cei doi au mai anunţat că nu sunt propuse modificări în impozitarea proprietăţilor imbiliare sau auto ale persoanelor fizice. La fel, nu vor fi introduse nici creşteri ale taxelor de parcare pentru anul viitor.
Tabloul fiscalităţii orădene urmează să fie dezbătut cu agenţii economici, într-o primă fază. În 23 noiembrie, la ora 16:00, este programată dezbaterea publică, iar aprobarea în Consiliul Local ar trebui să aibă loc în şedinţa ordinară din luna viitoare.
Impozitul pe clădiri se majorează cu 50%, în cazul spațiilor comerciale în care nu se desfășoară activități economice (neutilizate/închise) mai mult de 30 de zile calendaristice într-un an. Majorarea se aplică începând cu anul următor constatării.
Aria teritorială de aplicare o reprezintă zona centrală din cadrul Centrului istoric al municipiului Oradea, reprezentată de:
– str. Republicii (tronson cuprins între Magazinul Crișul și str. Iosif Vulcan)
– str. Iosif Vulcan (tronson cuprins între str. Republicii și Piața Ferdinand)
– Piața Ferdinand
– Str. Madach Imre
– Str. Patrioților
– Str. Moscovei (tronson cuprins între str. Republicii și str. Patrioților)
– Piața Unirii
– Str. Vasile Alecsandri
– Str. Independenței (tronson cuprins între Piața Unirii și Piața 1 Decembrie)
Citiți principiile noastre de moderare aici!