În locul construcțiilor militare de pe amplasamentul din zona Vlădeasa se va construi un spital nou de infecțioase și pneumologie. Consiliul local a votat, joi, proiectul de hotărâre prin care s-au stabilit indicatorii tehnco-economici ai acestuia. Într-o conferință de presă organizată înaintea plenului, primarul Florin Birta, președintele CJ Bihor Ilie Bolojan, senatorul Gheorghe Carp și arhitectul specializat în imobile medicale, Abduraman Redin, au prezentat proiectul spitalului care ar urma să fie finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Spitalul nou este proiectat la capacitatea de 218 paturi pentru spitalizare, capacitate care poate ajunge, la nevoie, la 295 de paturi. În plus, va mai avea 20 de paturi pentru spitalizarea de zi și 11 pentru terapie intensivă. Spitalul va avea, de asemenea, ambulatoriu, compartiment de primire urgențe și un bloc operator cu 2 săli de operație, pentru urgențe.

Parcarea spitalului nou va avea 175 de locuri de parcare pentru autoturisme – 6 pentru persoane cu handicap și 39 pentru biciclete, dintre care 104 în parcaj subteran și diferența, la sol. Valoarea totală a spitalului este estimată la 128 mil euro.
Primarul Birta a reamintit că terenul pentru acest proiect, în suprafață de 3,5 ha, a fost pus la dispoziția municipalității de Consiliul Județean Bihor și că gestul e o nouă dovadă că „parteneriatul dintre Primăria Oradea și Consiliul Județean Bihor funcționează”.

Acesta a menționat că, în prezent, infecțioasele și pneumologia funcționează în trei locații distincte, în clădiri învechite: pe strada Izvorului, pe Republicii și pe Aleea Ștrandului, dispensarul TBC. Un studiu de prefezabilitate pentru noul spital a fost realizat de Carp, pe vremea când era manager al Spitalului Județean, cu implicarea arhitectului specialist, consultant al Băncii Mondiale pe investiții medicale și implicat din în proiectele spitalelor regionale de la Cluj, Iași și Craiova.
Senatorul Carp a observat că, pe lângă efectele nefaste ale pandemiei, un lucru bun este că a pus pe tapet situația spitalelor de infecțioase.

„În vara anului trecut, spre toamnă, m-a întrebat dl. președinte Bolojan ce părere am despre un nou spital de infecțioase”, relatează senatorul.

O primă locație luată în calcul a fost curtea Maternității, dar „spațiul necesar pentru un spital de secol XXI se măsoară în hectare, nu în sute de mp. Având colaborarea cu Ministerul Sănătății și Banca Mondială pentru proiectele pe maternități, am încercat să luăm legătura cu dl. arhitect care, auzind de acest proiect mai mult decât generos, și-a dat tot concursul. S-a făcut o echipă de lucru epidemiologi, doctori și arhitecți”, mai spune Carp.

Senatorul consideră că „în viitor se așteaptă și alte pandemii, așa că trebuia un spital care să corespundă secolului XXI. Acesta ar putea fi cel mai bun spital de infecțioase din România, dacă nu din Centrul Europei”. Primul motiv ar fi suprafața, necesarul ar fi cam de trei ori mărimea unui spital județean. Câteva măsuri de siguranță necesare: „Toate saloanele din acest spital vor avea presiune negativă”; „sunt 2 circuite paralele care ne feresc de problemele de contaminare(…) oricând, clădirea se va putea adapta la cerințele unei pandemii. Vor fi lifturi separate pentru toate scopurile necesare activității”; spitalul nou va avea 2 săli de operație pentru urgențe, astfel încât pacienții să nu mai trebuiască duși la alte spitale, 11 paturi de terapie intensivă dar „la etajul respectiv sunt 60 de paturi care toate îndeplinesc condițiile pentru o pandemie Ebola”. În Bihor sunt, acum 64 de paturi ATI, spitalul nou va putea acoperi singur nevoia aceasta, fără să mai afecteze celelalte spitale.

Arhitectul specialist a declarat că au fost trei principii de la care s-a pornit în realizarea studiilor: flexibilitate, securitate și eficiență.
„Am încercat să introducem noi concepte pe partea de securitate la incendii, și din punctul de vedere al dimensionării facilităților”, a spus el, amintind incidentele recente de la Piatra Neamț, București etc
A fost urmărită „securitate biologică a personalului și a pacienților și a a vizitatorilor”, prin separarea strictă a circuitelor, fără niciun fel de interferență necontrolată.
Flexibilitatea a fost urmărită în „interconectivitatea secțiilor” – pentru că numărul de pacienți și diagnosticele ar trebui să influențeze structurarea secțiilor.

Eficiența, spune arhitectul, s-a urmărit în primul rând în privința consumului energetic – „reducerea amprentei de carbon și dimensionarea corectă a spațiilor”. Clădirea se va încălzi din sursă mixtă, sistemul local de termoficare și energie geotermală.
Președintele Bolojan a precizat că pasul următor votului din Consiliul local e depunerea proiectului pentru finanțare prin Programul Național de Redresare și Reziliență, în paralel cu judecarea dosarului, municipalitatea orădeană va demara licitația pentru proiectare și execuție. A ținut să mulțumească Ioanei Mihăilă, actual ministru al Sănătății. În urmă cu o lună, când aceasta gestiona investițiile medicale din PNRR din postura de secretar de stat, părțile „au căzut de acord că e un proiect care se pretează finanțării. Sunt convins că MS va susține acest proiect în vederea terminării, în anii viitori”.

Primarul Birta a mai precizat că „ în primăvara anului viitor ar urma să începem lucrările” și, având în vedere că va fi „un proiect PNRR va fi terminat până cel târziu în 2025”.