Modalitatea de notare a elevilor aproape că a devenit o formalitate pentru unii profesori din învăţământul preuniversitar bihorean. Unii profesori bihoreni recunosc că notarea şi evaluarea elevilor este superficială comparativ cu generaţiile de acum 15 – 20 de ani.
„În mod sigur, modalitatea de notare a elevilor s-a schimbat în ultimii ani. Acest fapt se explică şi prin introducerea admiterii pe bază de dosar la facultăţi. Profesorii au început să fie mai generoşi şi înţeleg că elevii au nevoie de note mari pentru a fi admişi la facultate pe locurile fără taxă”, a explicat profesorul Viorel Chirilă avanlanşa notelor umflate ale elevilor din şcolile şi liceele bihorene şi din cele româneşti.
Şi profesoara Cristina Ignat este de părere că problema pentru care notele sunt umflate derivă din sistemul de admitere în învăţământul superior. Aceasta recunoaşte că există o mare diferenţă între sistemul de notare de acum şi cel de dinaintea admiterii în facultăţi pe bază de concurs.
„Notele nu se obţin la teste standardizate, cu excepţia bacalaureatului. Cred că notele exagerat de mari se obţin la profilul uman”, susţine profesoara Cristina Ignat.
Notele elevilor de astăzi sunt umflate. Este o realitate acceptată atât de dascăli, cât şi de părinţi şi de societate. Profesorii sunt primii care recunosc că, în şcolile şi liceele din Bihor, există o mare diferenţă între media generală a elevilor şi nivelul lor real de cunoştinţe. Pe la colţuri, unii directori şoptesc că, în unele licee de renume din Bihor, notele la clasă sunt umflate cu cel puţin trei puncte. Motivaţia lor este că absolvenţii de liceu au nevoie de note mari ca să aibă drumul netezit spre facultate, în condiţiile în care, la admiterea în facultate, media anilor de studii are o pondere importantă.
„Modalitatea de notare a elevilor aproape că a devenit o formalitate pentru unii profesori din învăţământul preuniversitar românesc. Notele sunt umflate cu cel puţin trei puncte”, a declarat directorul unui liceu din Oradea, care a dorit să rămână anonim.
Păreri împărţite
În aceste condiţii, profesorii universitari se trezesc, aşa cum declara la un forum J.b. şi rectorul Universităţii Agora din Oradea, Mişu-Jean Manolescu, cu „genii” care nu ştiu să scrie corect sau să se exprime.
Alţii însă susţin că notele pe care le acordă reflectă cunoştinţele elevilor.
„La matematică, notele nu sunt umflate deloc. Eu am dat note de la 2 la 10, fără nicio diferenţiere. Problema notelor umflate apare la bacalaureat. După mine, bacalaureatul nu merită discuţie pentru că nu este corect. Un bacalaureat corect ar însemna 20% rată de promovare, la cerinţele Ministerului Educaţiei”, crede Gelu Petruţa, profesor de matematică la Colegiul Naţional „Emanuil Gojdu” din Oradea. Profesorul recunoaşte că există o enormă discrepanţă între calitatea învăţământului românesc de astăzi şi cel de acum 15-20 de ani. Potrivit acestuia, problemele sunt de sistem.
„O salarizare proastă nu atrage persoane competente şi nici învăţământ de calitate. Profesorii dau note mari pentru a acoperi lacunele din domeniu. Apoi, există şi o presiune din partea părinţilor. Ministerul trebuie să reformeze învăţământul sub aspectul curriculumului. Restul sunt neesenţiale”, a mai completat profesorul Gelu Petruţa.
Prea mare indulgenţă
Director adjunct al Colegiului „Emanuil Gojdu” din Oradea, prof. Viorel Chirilă e de părere că indulgenţa profesorilor a crescut foarte mult. Aceasta pentru că – spune el – există o anumită presiune socială, a familiilor elevilor şi a factorilor externi.
„La noi în şcoală se trage de copii, dar în şcolile româneşti indulgenţa e foarte mare. Apoi, mai există nevoia de medii mari la admitere şi absenţa evaluării cunoştinţelor efective. Dacă asta nu se face, profesorii dau note mari. În plus, caracterul formal al evaluării la bacalaureat este un factor dezastruos. Cel mai grav este că facultăţile nu-şi triază studenţii pe niveluri de competenţă, iar societatea nu mai este interesată de selectarea şi valorificarea elevului, de calitate”, a explicat profesorul Viorel Chiria.
Nicio medie între 5 şi 7
La Colegiul Naţional „Emanuil Gojdu”, cel care dă, an de an, olimpici internaţionali, în semestrul al II-lea al anului şcolar 2009/2010, la clasele a XII-a nu a existat nicio medie, pe clasă, între 5 şi 6,99. Majoritatea mediilor la cele şapte clase a XII-a s-au situat între 9 şi 10. Astfel, în semestrul al II-lea al anului şcolar trecut, la clasa a XII-a A au existat 14 medii între 9 şi 10 şi doar cinci medii între 7 şi 9. La clasa a XII-a B au existat şase medii între 7 şi 9 şi 21 de medii între 9 şi 10, iar la clasa a XII-a C a Colegiului Gojdu au existat numai două medii între 7 şi 9 şi 28 de medii între 9 şi 10. Medii mari au existat şi la clasa a XII-a G, unde elevii au scos doar o medie între 7 şi 9, iar restul de 28 au fost între 9 şi 10.
Crina Dobocan
Citiți principiile noastre de moderare aici!