Au fost finalizate lucrările de modernizare a spațiilor expoziționale permanente din cadrul Muzeului Orașului Oradea din Cetate, secţie a Muzeului Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal.
[eadvert]
La conferinţa de presă care a anunţat deschiderea noilor expoziţii permanente au participat Gabriel Moisa, managerul Muzeului Ţării Crişurilor – Complex Muzeal şi Ionuţ Ciorba, şeful secţiei Muzeul oraşului Oradea. Aceștia au făcut o scurtă prezentare a ceea ce a însemnat modernizarea spaţiilor expoziţionale permanente la standardele muzeotehnicii, în prezenţa primarului Florin Birta, căruia i-au mulţumit pentru sprijinul primit din partea Primăriei Oradea, a reprezentanţilor ISU Crişana, care au contribuit la dotarea noilor spaţii, respectiv a muzeografilor de la Restaurare, Istorie, Etnografie, Artă, Arheologie şi Relaţii Publice din cadrul instituţiei muzeale orădene.
Gabriel Moisa a numit această modernizare „revoluţia Muzeului Ţării Crişurilor”, care a durat câteva luni, investiţia ajungând la peste 1 milion de lei. „Am regândit spaţiile expoziţionale într-o manieră cronologică. Aşadar, tot ce avem aici este o poveste, dacă vreţi, centrată pe istoria oraşului şi a Cetăţii. Am punctat câteva momente importante ale evoluţiei Cetăţii şi oraşului Oradea, începând din antichitate, de la primele descoperiri arheologice în arealul oraşului Oradea, trecând prin evenimente esenţiale ale devenirii acestui spaţiu. Veţi găsi aici, dincolo de arheoparcul căruia i-am adus îmbunătăţiri, elemente noi expuse în lapidariu, apoi momente de istorie legate de regii Ladislau I cel Sfânt şi Sigismund de Luxemburg, marea invazie tătaro-mongolă, perioada umanismului şi renaşterii, perioada habsburgică, perioada otomană, iar apoi am venit până în secolul XX”, a spus Gabriel Moisa.
În expoziţiile permanente sunt prezentate dezvoltarea vieții farmaceutice, impactul Primului Război Mondial și al memoriei generalului Traian Moșoiu, dar și abordarea spațiului urban, loisirului, vieții culturale, învățământului, vieții cotidiene în perioada regimului comunist, discotecii anilor 1970-1989, istoriei pompierilor, memoriei luptătorilor anticomuniști sau antifasciști, istoriei fotografiei și episcopiilor orădene. În plus, primele trei săli de la parter sunt dedicate expoziţiilor temporare, dar şi pedagogiei muzeale.
Un muzeu interactiv
„Ne bucurăm că încă o parte din bogatul şi extraordinarul patrimoniu al Muzeului Ţării Crişurilor a fost scos din depozite şi poate fi văzut aici de către publicul larg. Muzeul pe care l-am conceput împreună cu colegii mei este un muzeu care se ghidează după noile paradigme, respectiv acelea care spun că un muzeu nu trebuie doar să adune şi să conserve patrimoniu, ci un muzeu trebuie să fie şi un focar educativ, drept pentru care colegii mei pregătesc o serie de activităţi educaţionale. Am gândit muzeul ca fiind unul interactiv, care să aibă o mare arie de adresabilitate, cu informaţii care se pot accesa prin intermediul touchscreen-urilor (ecranelor tactile)”, a adăugat Ionuţ Ciorba.
De asemenea, noile expoziţii reflectă şi viaţa comunităţilor care şi-au pus amprenta asupra oraşului Oradea. Se vor regăsi în expoziţii atât românii, cât şi maghiarii sau evreii, spune şeful secţiei.
Sălile care găzduiesc noile expoziţii permanente se vor deschide publicului larg începând de marţi, 23 aprilie. Acestea sunt: „Istoria oraşului Oradea, de la Preistorie până în Epoca Migraţiilor”, „Marea invazie mongolă”, „Cucerirea otomană”, „Perioada Habsburgică şi Dualistă”, „Umanism şi Renaştere la Oradea”, „Domus Dispensatoris, , orotirea sănătăţii în Cetatea Oradea (sec. XVII-XIX)”, „Arhitectura orădeană”, „Spaţiul urban orădean”, „Viaţa culturală orădeană interbelică şi postbelică”, „Învăţământul orădean în sec. XX”, „Viaţa cotidiană orădeană în comunism”, „Discoteca anilor ’70-’80” – care a fost completată, „Istoria Pompierilor”, „Represiunea comunistă”, „Arta memoriei: Leon Alex” şi „Istoria fotografiei orădene”.
Printre obiectele importante expuse se află o serie de topoare din piatră şi din os din Paleolitic, vase din Epoca Bronzului, vase şi ceramică dacică, o carte a umanistului Antonio Bonfini, umanist și poet italian, multe spade din sec. XIII, săbii din sec. XV-XVIII, puşti din sec. XVII-XIX, o bucătărie de campanie, vase de argint, o uşă cu scrilejituri din anii ’40 de la o celulă din subsolul deţinuţilor politici din beciurile Securităţii, două zeghe de bărbat şi de femeie donate de Memorialul de la Sighet, obiecte donate de Teatrul Regina Maria, afişe de spectacole şi concerte simfonice, caiete program, un disc din 1984. În sala dedicată vieţii culturale se poate asculta şi Simfonia a III-a pt pian și vioară în La minor de George Enescu, pe care acesta a interpretat-o în premieră la Oradea.
Expoziţiile au fost realizate în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea și Filiala Arhivelor Statului – Județul Bihor.
Citiți principiile noastre de moderare aici!