Dacă ar să îşi aleagă perioada în care ar fi vrut să trăiască şi să creeze haine, Astrid oscilează între perioada „clasică, romană şi grecească- când mi-aş fi dorit să fiu bărbat ca să am acces la cultură şi cea barocă, rococo când ar fi apelat la drapaje greceşti, la peruci mari, bucle roşii, sandale, sau la crinoline enorme. Prima colecţie completă pe care Astrid Târlea a realizat-o a fost destinată bărbaţilor.
A fost o colecţie care s-a vândut foarte bine. “Indieform” a fost inspirată din uniformele şcolare britanice din anii 60 care „erau neconvenţionale” de unde şi prima parte a sintagmei care dă titlul colecţei„indi” vine de la „independent”. Pantaloni morcov, căptuşeală roşie, cămăşi încheiate până sus, cravate foarte înguste, ochelari enormi, tenişi clasici albi la care designerul a ataşat nişte „rândunici” din piele, ghiozdane pictate manual într-un tot unitar : „Indieform”.
Inspirată de samurai
Pentru a-şi realiza lucrarea de diplomă la masterat, Astrid a decis că atunci este momentul să realizeze o lucrare conceptuală.
„Aria pe care am investigat-o în cadrul proiectului de cercetare provine din cultura japoneză. Majoritatea elementelor au fost adaptate de către Occident într-o manieră simplistă și denaturată, cel mai adesea trecându-se peste motivația etică specifică artelor nipone. Arta shibari a ajuns la nivelul în care este practicată în Japonia printr-o mutație a scopului; cu multe secole în urmă, în lipsa altor tehnici de imobilizare și întemnițare, samuraii foloseau tehnica militară hojojutsu pentru capturarea inamicilor. Pe lângă aspectul militar al acestei tehnici, era important și aspectul estetic, nodurile și legăturile fiind realizate după modele complicate. Adaptată modului de viață vestic, tehnica shibari, care a evoluat din hojojutsu pe un făgaș predominant erotic, dar esențial estetic, a fost preluată de către practicanții occidentali cu numele de «bondage»”, explică tânărul designer.
Cercetarea pentru lucrarea de disertație pune accent pe această schimbare de sens, pe ceea ce s-a pierdut prin asimilarea unui concept unic, al unei culturi unice de către o altă cultură ce-l înțelege doar parțial. Alte direcții de cercetare merg în domeniul psihologiei, unde e greu de afirmat dacă practicanții unor astfel de fetișuri sau jocuri de dominare reprezintă un caz aparte de studiu pentru psihiatri, psihologi și medici în general. Totuși, un aspect important al disertației subliniază faptul că bondage-ul poate deveni o sursă de “recreere”, de transformare a eu-lui prin acceptarea dominării și astfel poate pierde din caracterul erotic, devenind un obicei natural, nerușinos. Paleta cromatică e una simplă, formată din nuanțe deschise derivate din culoarea naturală a frânghiilor, tocmai pentru a le pune în evidență.
„Deși ultimii ani au constat în reinventarea modei inspirate de fetișuri, consider că mai există încă suficient material de explorat și exploatat în acest domeniu, mai ales prin corelație cu impactul acestei mode asupra aspectului social și psihologic. Prin materialități precum pielea și frânghiile naturale ce intră în marele curent al tendințelor bio/eco, tema este actuală pe plan social și cultural, oferind resurse diferite din diferite perspective”, consideră Astrid Ţîrlea.
Citiți principiile noastre de moderare aici!