„Trecem pe un nou sistem de soluţionare a litigiilor. Se încearcă o grăbire a procesului judiciar, în sensul ca acesta să nu mai dureze ani de zile şi pe această cale să se ajungă la soluţii mai rapide, în care să primeze interesul părţilor”, a declarat avocatul Ştefan Herchi. Potrivit acestuia, şi acum judecătorul trebuie să aibă în vedere părţile, însă, spre deosebire de arbitraj, unde părţile pot opta pentru o soluţie nu numai pe lege, ci pot să ceară ca arbitrul să pronunţe o hotărâre care să aibă în vedere interesul ambelor părţi în proces, judecătorul nu poate face acest lucru.
„El trebuie, în primul rând, să se supună legii. În schimb, în măsura în care părţile în procesul sau procedura prealabilă judecării ajung la o anumită soluţie parţială, ei pot să ceară judecătorului să se supună numai pe partea nesoluţionată. Într-un fel, se va avea în vedere şi acest interes de echitate pentru părţi. Sunt foarte multe prevederi noi care se schimbă’’, aminteşte avocatul Ştefan Herchi.
Sistem occidental
Acesta precizează că Noul Cod de Procedură Civilă imită sistemul occidental.
,,Am început să mergem pe sistemul occidental în care probaţiunea să se facă înaintea procesului. În momentul în care te adresezi instanţei toată probaţiunea este făcută de către părţi, fie prin avocaţi, fie sub altă formă, prin mediatori. Practic, judecătorul primind dosarul va da numai o hotărâre. Adică accentul nu va mai cădea pe faza contencioasă în faţa judecătorului, ci se va desfăşura pe părţi. Cam asta se încearcă în principiu. În ce măsură vom reuşi, urmează să o arate practica’’, crede Ştefan Herchi.
Soluţii amiabile
Noul Cod de Procedură Civilă va pune, de asemenea, accentul pe încercarea de a soluţiona amiabil un eventual diferend, scopul fiind acela de a nu învesti instanţa de judecată cu o nouă cauză. Numai în cazul în care nu se va putea ajunge la o asemenea soluţie pe cale amiabilă să se ajungă în instanţă.
,,La societăţile comerciale problema e parţial simplă. În mod normal, ei nu trebuie să aştepte soluţii de la instanţă. În momentul în care ei ajung la asemenea probleme litigioase, firmele au dreptul să se adreseze unei instanţe arbitrare: fie unui arbitru pe care-l aleg ei, poate o persoană fizică, fie unui arbitraj instituţionalizat, cum e cel de la Camera de Comerţ. Acolo hotărârea e rapidă, se dă fără probleme. În procedurile comerciale, din faţa instanţelor de judecată, deja s-au accelerat multe procese pentru că s-au introdus procedurile noi, cum a fost cea cu Ordonanţa 5 sau 119, prin care s-au accelerat aceste procese, dar şi la ei va fi aceeaşi soluţie ca în cazul persoanelor fizice, deci se va încerca accelerarea proceselor, tocmai pentru a nu aştepta un an de zile până obţii o hotărâre pe care, eventual, să o poţi executa. Problema nu este însă asta, ci că, până ajungi să execuţi o hotărâre, firma debitoare intră în insolvenţă şi nu mai ai ce urmări sau executa. Asta e marea problemă în România: nu obţinerea unei hotărâri în favoarea celui care într-adevăr are dreptul la ea, ci executarea. În opinia mea, legea falimentului este făcută să-i ajute pe debitori, nu pe creditori’’, este de părere profesorul Ştefan Herchi, care mai crede că, exact ca şi Noul Cod Civil, şi Noul Cod de Procedură Civilă are multe lacune.
,,Deja se discută despre modificarea Noului Cod Civil. Necazul e că va apărea legea de punere în aplicare a Noului Cod de Procedură Civilă, iar legea de punere în aplicare a Noului Cod Civil deja a modificat Codul Civil’’, atrage atenţia Herchi.
Citiți principiile noastre de moderare aici!