Plecat din funcţia de secretar de stat în Ministerul Mediului, coordonator pe Ape, Pasztor Sandor (UDMR) şi-a făcut o dare de seamă, ţinând să arate cum s-a străduit să aducă bani şi, implicit, investiţii în bazinul hidrografic Crişuri.
Pasztor spune că a adus 20,6 milioane de lei de la bugetul de stat, bani pe care statul îi împrumută de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), plus alte 19,2 milioane de lei – fonduri consumate de către firmele ce lucrează pe Crişuri – Repcon şi alţii – care vor fi plătiţi de Guvern de la bugetul de stat, ca urmare a unei înţelegeri credit-furnizor, emanată printr-o Hotărâre de Guvern. Este vorba despre lucrări pe care firmele s-au angajat şi au şi reuşit să le finalizeze până la finalul lui 2014. Bazinul Crişuri a reuşit să consume aceste fonduri dintr-un total naţional de circa 40 milioane de lei. Adică jumătate!
Pe Crişul Repede, s-a lucrat în zona Bratca-Şuncuiuş şi centrul Oradiei. Aici, lucrările nu sunt finalizate. Mai mult, trebuie corelate cu investiţia Primărie-Digi pentru parcarea subterană de pe malul Crişului. „Investiţia din amonte de podul din Centru a rămas neterminată doar zona parcării. Acolo trebuie lucrat mână în mână cu Primăria. Am lăsat deschişi 70 de metri chiar în faţa viitoarei parcări, la peretele de impermeabilizare”, spune Pasztor. Lucrări asemănătoare cu cele din Oradea sunt în Beiuş, pe Valea Nimăieşti. „Acolo, în centrul Beiuşului, s-a făcut promenada, s-au realizat şi căderi de apă”, relatează Pasztor, ajungând şi la barajul de la Corbeşti, zona Dobreşti, de pe valea Topa: „La barajul Corbeşti s-a ajuns de la 4 metri la 15 metri, adică 80% din lucrare, chiar dacă mai sunt de executat 13 metri în sus, însă frontul se îngustează mult”.
Intubare pe fonduri
Vor fi şi două investiţii pe fonduri europene, prin POS Mediu: intubarea Pârâului Paris şi reabilitarea Văii Fânaţelor, ce porneşte de la Paleu, trece prin Cetariu, ajunge în Biharia, unde a cauzat mai multe probleme de inundaţii în trecut, apoi prin Tămăşeu şi ajunge în râul Barcău. Prima investiţie – Pârâul Paris – este de 12,8 milioane de euro, iar cea de pe valea ce cuprinde comunele de la nord de Oradea, conduse de UDMR, s-a licitat la 17,5 milioane de lei.
Pârâul Paris va fi intubat în intravilan. Situat în zona străzilor Pasteur şi Doja, acesta este un poluator al Crişului Repede. „Au fost deja rezolvate două evacuări la Spitalul Judeţean şi împreună cu Compania de Apă vom mai rezolva încă una, folosindu-ne de un lichid martor”, transmite Pasztor, adăugând, de la barajul din Săldăbagiu în aval, va fi mutată reţeaua electrică pe lungime de 1 kilometru, deoarece acum este situată chiar pe albie.
În martie este programată începerea execuţiei lucrărilor la pârâul Pasteur, cu 15 decembrie 2015 termen de finalizare. După lucrare, pârâul Paris va avea 1.052 metri de traseu deschis şi 1.705 metri de intubare în intravilan. Fondurile sunt asigurate în proporţie de 90% prin POS Mediu şi 10% pe bugetul naţional.
Leşu, mai încolo…
Pasztor nu a reuşit mare lucru la Barajul Leşu, aflat acum într-o stare dezolantă, fiind permeabil. Totuşi, ex-secretarul de stat din Bihor spune că a reuşit să introducă barajul pe o listă guvernamentală cu posibile viitoare lucrări. „Am făcut în octombrie o adresă către Guvern, în urma căreia barajul Leşu a fost inclus, alături de alte 14 baraje din ţară, într-un pachet de 176 milioane de euro, pe o posibilă listă de investiţii a UE. Este vorba despre pachet de circa 20 miliarde de euro pentru România, pentru investiţii, în total. Suntem agăţaţi acolo, în acel program, momentan. Măcar figurăm pe o listă, pentru că acolo de zece ani se stă. Ne-ar trebui 10 milioane de euro şi nu avem de unde”, relatează Pasztor Sandor ce a putut face pentru acest baraj.
Citiți principiile noastre de moderare aici!