În urmă cu câteva luni a fost declanşată o adevărată cruciadă pentru a salva cea mai mare bazilică romanică din Transilvania, construită în urmă cu peste 900 de ani. Conform descoperă.ro „biserica apare pentru prima oară în cronici chiar în preajma invaziei tătărăşti (1241), când canonicul Rogerius aminteşte că s-a retras aici din calea invadatorilor. Acesta vorbeşte de o distrugere importantă pe care atât basilica cât şi orăşelul ridicat de coloniştii saşi şi cavalerii teutoni o suferă cu prilejul acestui eveniment. Orăşelul avea mai multe biserici, ceea ce arată existenţa unei aşezări mai vechi, de cel puţin 100 de ani la momentul 1241. Ruinele bazilicii sunt ceea ce a mai rămas dintr-o biserică în stil roman ridicată de aceşti colonişti germani, fiind singura din judeţul Bihor construită în vremea dinastiei de Arpad”. Chiar dacă a rămas în picioare după învazia tătarilor, aşezământul a fost greu încercat în zilele noastre. Întrucât nu exista un proprietar al lăcaşului, un localnic din Tămaşda s-a trezit cu monumentul în curtea sa, în urma reformei agrare din 1920 şi i-a dat „utilitate”. Fără să stea prea mult pe gânduri, a transformat monumentul în coteţ pentru orătănii şi în magazie de scule. „Monumentul este unul impresionant, iar Primăria comunei Avram Iancu a început să conştientizeze acest lucru. Din păcate, starea clădirii este deplorabilă în acest moment, existând un risc imens de prăbuşire”, a declarat Lucian Silaghi, directorul executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Bihor.
După mai mulţi ani în care Bazilica romanică din satul Tămaşda, aflată pe Lista Monumentelor Istorice, a fost lăsată în paragină, s-a făcut un prim pas pentru reabilitarea acestui lăcaş de cult.
Este vorba de Hotărârea Consiliului Local al comunei Avram Iancu de intabulare a unei zone de protecţie de 545 de metri pătraţi în jurul clădirii. Viceprimarul de Avram Iancu, Dan Chirla, spune că: „două luni m-am chinuit să intabulăm biserica pe comuna Avram Iancu. După aceea am predat-o Asociaţiei Pro Partium, pentru a o reabilita aşa cum au promis. Pentru a face lucrări acolo, pentru acces este necesar să se mai cumpere teren în jurul monumentului”.
Iniţial, şeful Culturii bihorene, Lucian Silaghi, miza pe faptul că Institutul Naţional al Patrimoniului va finanţa lucrările de reabilitare. Planul B era acela de a-i sensibiliza pe nemţi pentru a investi în lucrările de reabilitare a monumentului. Aceasta în virtutea faptului că bazilica a fost indicată iniţial pentru a sluji ca biserică romano-catolică pentru populaţia germanică. Acum speranţele de ordin financiar ale celor care vor să reabiliteze basilica, Asociaţia Pro Partium, sunt date de statul maghiar, dar şi de antreprenori din Ungaria. „Avem un proiect pentru atragerea de fonduri. Avem promisiuni că vom fi susţinuţi financiar de patroni din Ungaria, dar avem promisiuni şi din partea unui minister. Aceasta fiindcă fondurile europene vor putea fi atrase abia din 2014 încolo, iar de la statul român, de la bugetul naţional, în situaţia de acum, nu putem avea aşteptări”, spune preşedintele partilului Popular al Maghiarilor din Transilvania, Csomortanyi Istvan, care lucrează ca şi voluntar la Asociaţia Pro Partium.
Destinaţie cultural-turistică
Sprijinul maghiar ar putea să vină în virtutea faptului că, aşa cum au documentat cei de la descoperă.ro, „cel mai probabil a fost refăcută şi folosită de acelaşi cult, însă pentru populaţia maghiară. Ca multe alte locaşuri romano-catolice din Transilvania, după propagarea Reformei şi după convertirea nobilimii maghiare la calvinism, bazilica a servit acestui cult”.
Din vechea bazilică se mai păstrează doar un turn și corul cu absidă, mult transformată.
Înainte de a demara lucrările de restaurare, specialiştii vor trebui să facă mai întâi săpături în zonă, întrucât au indicii că lângă biserică sunt îngropate vestigii importante. „Înainte de reabilitare, cei în cauză trebuie să facă o solicitare către Direcţia de Cultură care să ne ceară descărcarea de sarcini a şantierului”, explică Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor. „Dorim să dăm bazilicii o destinaţie culturală, turistică, nu dorim să fie o construcţie religioasă. O destinaţie culturală, deoarece în localitate nu există cămin cultural, deci se justifică o astfel de destinaţie. O destinaţie turistică, deoarece monumentul este uşor accesibil, fiind situat la mică distanţă de drumul Arad-Oradea”, spune Csomortanyi Istvan.
Citiți principiile noastre de moderare aici!