Sala de confeinţe a Muzeului Ţării Crişurilor a fost plină joi seara la conferinţa „Viziune, inovare, transformare” susţinută de dr. Mircea Goană, secretar general adjunct al NATO. Printre cei prezenţi s-au aflat episcopul greco-catolic Virgil Bercea, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan, vicepreşedintele CJ, Mircea Mălan, prefectul Dumitru Țiplea, subprefectul Emilian Pavel şi mulţi alţi oameni politici dar şi profesori universitari precum generalul de brigadă (r) Eduard Simion.

Amfitrionul conferinţei a fost prof. univ. dr. Gabriel Moisa, managerul Muzeului Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal. „Întâlnirea de astăzi este prilejuită de un moment special al prezenţei domnului Geoană în Oradea”, a spus Gabriel Moisa, referindu-se la vizita de dimineaţă a acestuia la Centrul de Excelenţă NATO HUMINT, din str. Armatei Române nr. 24.

[eadvert]

„Sunt bucuros și onorat să mă aflu aici, la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, în mijlocul atâtor minți deschise, înconjurat de atâta cultură și de foarte multă istorie! Istoria e, de altfel, cuvântul zilei”, şi-a început conferinţa Mircea Geoană.

Oficialul NATO s-a referit la evenimentele care cutremură azi Europa, subliniind faptul că războiul din Ucraina „clatină din temelii o societate globală întemeiată pe reguli”, obligând „lumea liberă” să se mobilizeze şi să își adapteze structurile.

„Războaiele nu sunt doar purtătoare de dezastru și tragedie, sunt și declanșatoare de noi dinamici și accelerează schimbarea, prefigurând un nou moment de reașezare la nivel global”, spune Mircea Geoană. „Lumea se repolarizează, dar rămâne globală. Inovația tehnologică și comerțul planetar vor rămâne motoarele dezvoltării. Întrebarea se pune: Cât de mult poate inova România? Cât de mult se poate ea transforma? Ce viziune concretă își poate construi? Există, în afara vorbelor, un viitor pentru ea?”

Geoană a subliniat faptul că momentul pe care îl traversăm are caracteristici de o complexitate unică în istoria umanității. „Niciodată progresul în știință și tehnologie nu a produs, simultan atât de multă inovaţie capabilă să rezolve probleme vitale, dar să și aducă riscuri existențiale la adresa umanității. De la criza climatică la proliferarea armelor nucleare și de la Inteligența artificială generativă la biotehnologie și spațiu. Competiția pentru supremație politică trece prin competiția pentru superioritate tehnologică, refăcând ierarhii, lanțuri de valoare și modele economice, politice și sociale. Aducând speranță și progres, dar și anxietate și frustrare”, spune Geoană.

Reproiectarea viitorului

Invitatul a atras atenţia că viitorul României a intrat în criză de timp, „de zeci de ani plutind în ceață, împleticindu-se în vorbele unor politicieni”, aşa încât viitorul ţării trebuie „reproiectat pe baze reale, pe nevoi concrete, pe baza a cinci ingrediente, precondiții ale succesului.

„În primul rând, existenţa unei viziuni, o idee centrală de organizare a societății, sublimată în normele formale și informale ale contractului politic, economic și social între stat și cetățeni și între membrii societății. (…) Apoi, Existenţa instituţiilor politice şi economice, de a căror calitate depinde perfomanța acelei națiuni. Calitatea leadership-ului politic și capacitatea acestuia de a conduce, în timp de criză sau conflict, și de a anticipa și croi viitorul, capabil de a mobiliza încrederea cetățenilor, respectul, admirația sau teama celorlalți”, spune Geoană.

Al treilea ingredient ar fi „capacitatea de a inova permanent, de a anticipa și transforma din mers mecanismele care guvernează economia, politicul și societatea, atunci când acestea își ating limitele de a genera progres, securitate și prosperitate”.

Al patrulea ar fi faptul că „o puterincă cultură naţională şi comunitară, bazată pe patriotism, solidaritate și reziliență societală, populația, teritoriul, economia, forța militară și tehnologică, o ancoră pentru vremuri de furtună și o fundație solidă pentru vremuri de construcție.”

Cea de a cincea precondiţie a succesului ar fi nivelul de educaţie şi sănătatea fizică şi morală a unei naţiuni, „condițiile sine qua-nonale însăși capacității de supraviețuire ale acesteia”.

Paradoxul românesc

Mircea Geoană lansează întrebarea: „Unde suntem în acest circuit al naţiunlor prin istorie? Încă în afirmare, pe platou sau deja în declin?”

Oficialul NATO a amintit de paradoxul românesc, „tensiunea permanentă între uriașul talent și potențialul națiunii noastre și uriașa frustrare de a nu fi capabili să ni le punem în valoare. Între capacitatea formidabilă de a ne adapta celor mai potrivnice circumstanțe și dificultatea de a lucra în echipă și de ne canaliza energiile în direcția interesului general. Și, culmea paradoxului, să ne găsim rostul mai ușor printre străini decât printre ai noștri, acasă”, spune Mircea Geoană subliniind că unele naţiuni „sunt programate să reușească și altele blestemate să eșueze, iar factorul care face diferența este voința poporului de a progresa permanent și capacitatea liderilor de a inspira încredere și ambiție și de a mobiliza energiile latente care există în fiecare naţiune”.

El a amintit că între războaie, România era mai bogată decât Suedia. „Ei au avut șansa să fie în tabăra bună, a lumii libere, noi, nu. Dar acum ne aflăm, în sfârșit, în tabăra cea bună. De ce părem atunci să ne fi pierdut suflul și busola, în cel mai bun moment al istoriei noastre naționale?”, se întreabă Geoană, răspunsul fiind că trebuie să ne întoarcem la începuturile ideii naționale. „Și rostesc aceste idei la Oradea – acest loc cosmopolit, cu o istorie a consensului găsit și regăsit mereu la firul ierbii, care ne oferă lecția Testamentului Gojdu”

Proiectul Naţional în context contemporan

Mircea Geoană a vorbit despre Proiectul Național, reinterpretat în context contemporan, cu cele două mari componente: „păstrarea unității întregii națiuni române, atât acasă, dar și cea răspândită în toată lumea: din Basarabia, Bucovina de Nord și Maramureșul istoric până în cele mai îndepărtate locuri ale Europei, Americii de Nord sau Australiei; și recuperarea definitivă a decalajelor de dezvoltare față de occidentul avansat, prin realizarea unui adevărat salt istoric către statutul de țară dezvoltată, prosperă și influentă, în centrul și nu la periferia Europei”.

Mircea Geoană spune că a avut prilejul, ca lider politic român, să ridice steagul României la NATO și să semneze încheierea negocierilor de aderare la UE. „Am crezut că misiunea mea și a generației integrării s-a încheiat. Am avut iluzia să credem că, odată integrați politic în familia euro-atlantică, modernizarea, progresul și prosperitatea României vor veni automat. Ne-am înșelat. Pentru că slăbiciunea cronică a administrației statului și metehnele politicului nu permit României să-și atingă potențialul. Pentru că asimetria de putere politică și economică față de mai vechii membri ai UE face ca românii să se simtă ca cetățeni de mâna a doua în Europa, deschizând drum larg discursului antieuropean și alimentând lipsa de încredere în forțele noastre și în destinul național”.

„Independenți de interesele înguste de partid”

Mircea Geoană subliniază faptul că trebuie să avem curajul să regândim din temelii statul român și responsabilitatea în funcția publică. „Să rescriem criteriile după care ne alegem reprezentanții, astfel încât, liderii țării să fie cu adevărat independenți de interesele înguste de partid și total dedicați marilor interese naționale ale țării. Să promovăm meritocrația la fiecare nivel, să irigăm politicul cu resursa umană competentă și să recirculăm talentul între zona publică, privată și academică.”

E nevoie şi de un nou model economic, spune Mircea Geoană, și de un contract social și democratic adecvat vremurilor de acum, asta însemnând „o regândire a relației între București și restul țării, între autoritățiile centrale și teritoriu, între noi și Europa”, locuri de muncă pentru tânara generaţie care nu își mai vede viitorul în ţară. Atrage atenţia că e nevoie de investiții masive în educație, de profesori mai buni, de spitale noi și medici care să rămână în țară.

Mircea Geoană spune că pentru a avea o şansă reală în a schimba viaţa românilor este nevoie de „o gândire independentă la vârful statului, respectată și conectată la marile transformări ale lumii, dar ancorată în problemele reale ale țării”, propunând „o adevarată reconciliere între noi”.

„Schengen este o imensă nedreptate”

Geaonă atenţionează că înțelegerile negociate în momentul aderării la Uniunea Europeană nu au fost respectate așa cum au fost ele fixate atunci. „Schengen este o imensă nedreptate, dar mai sunt și altele. O spun răspicat, pentru că știu exact care au fost termenii înțelegerii. Dar nici clasa politică nu s-a ridicat la înălțimea acestei perioade unice în istoria noastră, nu a știut să valorifice această oportunitate uriașă de a fi parte a Uniunii Europene. Și atunci, devine evident că actualul sistem politic și-a atins limitele. Așa cum este construit, nu poate mai mult. Este în faliment. Depinde doar ne noi să ne câștigăm demnitatea, să jucăm rolul pe care îl merităm”.

Soluţia ar fi un nou sistem politic în care relațiile clientelare să fie eliminate definitiv. „Avem nevoie la vârful statului de o gândire independentă cu adevărat de jocurile mici partizane, conectată profund la marile transformări ale lumii libere și dependentă exclusiv de marile interese naționale ale țării. Am ajuns la un punct critic, pe care dacă elitele politice nu îl înțeleg, românii, toți românii, vor da de pământ cu actualul sistem politic”, a spus Mircea Geoană.

Şansa, spune acesta, este de a regăsi „unitatea reală în jurul marilor priorități ale țării, aducând oameni competenți, patrioți și integri în administrația statului și în politica românească”.

După conferinţa susţinută de secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, publicul prezent a intrat în dialog cu invitatul instituției muzeale. Evenimentul a fost organizat de instituția muzeală în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea și Universitatea din Oradea.