Într-un limbaj diplomatic, Korodi a transmis că proiectul RMGC de exploatare a aurului cu cianuri are carenţe majore. Totuşi, Ministerul Mediului nu va lua o decizie definitivă (prin emiterea sau respingerea acordului de mediu), decât atunci când toate aspectele acestui controversat şi complex proiect vor fi lămurite.
Raportul comisiei speciale parlamentare constituită pentru Roşia Montană, din toamna lui 2013 îi convine lui Korodi. Acesta spune că raportul „subliniază vulnerabilităţile proiectului şi mă ajută foarte mult”. Raportul, unul negativ pentru proiectul RMGC, trebuie încă votat în plenul Camerei Deputaţilor. Ministrul UDMR spune că ministerul pe care îl conduce va trebui să analizeze toate aspectele acestui proiect, iar decizia din comisia de analiză tehnică (CAT) va trebui să fie unanimă. Ceea ce azi ar fi imposibil, transmite Korodi. „Unde sunt probleme de credibilitate ale datelor oferite de către companie (RMGC – n.r.), dacă nu le analizăm, nu vom putea spune niciodată un „da” sau un „nu” hotărât. Trebuie un studiu cu Academia României, cu Institutul Geologic al României. Ministerul Mediului coordonează, dar contează şi alte documentaţii tehnice. Dacă de la Ministerul Culturii nu există descărcarea arheologică, proiectul nu poate fi făcut. Descărcarea arheologică a masivului Cârnic este blocată printr-o decizie a unei instanţe din Suceava. Să fim conştienţi că orice decizie vom lua, vom fi acţionaţi în instanţă. De aceea, trebuie să ne facem foarte bine temele, pentru ca Statul Român să nu aibă de suferit. România şi-a făcut treaba până acum. Compania se pare că nu şi-a făcut-o”, a declarat Korodi.
Aşteaptă tehnologii noi
În cazul exploatării gazelor de şist, Korodi Attila e şi mai intransigent: fără controversata metodă a exploatării hidraulice (fracking). Ministrul ar vrea ca proiectele acestea să fie demarate abia când vor fi folosite tehnologii noi, care să otrăvească mai puţin mediul. „Problema extracţiei hidrocarburilor trebuie analizată în fiecare caz în parte, pentru că există diferenţe majore între Băile Felix şi ceea ce este în sudul sau estul României. Orice s-ar face, pe avizul de mediu scrie clar că nu poate fi folosită fracturarea hidraulică. Este vorba despre avizul de mediu pentru explorări, obţinut de Chevron pentru zona Vaslui. Noi avem semnale că această piaţă a început să se răzgândească. Sunt două companii din lume care vin cu tehnologii noi”, spune Korodi, care vede resursa geotermală ca fiind mult mai importantă pentru România.Acelaşi ministru a avut un mesaj destul de clar şi pentru companii precum Chevron, ce se confruntă cu opoziţia localnicilor la Siliştea-Pungeşti, judeţul Vaslui. „Nu depinde de Ministerul Mediului, dar sunt revoltat că firme de explorări întind cabluri pe terenuri private. Nu se poate fără acordul comunităţilor locale. Poţi să ai toate avizele, dar nu ai nicio şansă să duci la bun sfârşit proiectele pe care le ai, dacă nu ai acordul localnicilor. România este a cetăţenilor, nu a companiilor!”, crede Korodi Attila, un ministru al Mediului aflat la început de mandat.
Citiți principiile noastre de moderare aici!