O nouă conferință în cadrul seriei „Colocviile Muzeului Țării Crișurilor” l-a avut ca protagonist pe prof. univ. dr. habil. Mihai Răzvan Ungureanu, unul dintre cei mai importanţi specialiști pe teme de securitate și geopolitică din România. Evenimentul a fost organizat de Muzeul Ţării Crişurilor Oradea – Complex Muzeal împreună cu Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, Centrul de Studii Interdisciplinare Oradea-Chișinău al Academiei Române și Școala Doctorală de Istorie a Universității din Oradea, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea. Conferinţa „Războiul din Ucraina. Câteva considerații” a fost moderată de prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa, managerul Muzeului Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal.

Prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș a făcut o scurtă prezentare a invitatului colocviilor, pe care îl cunoaşte din 1993 de la cursurile Institutului Cultural Român. Îl consideră pe Mihai Răzvan Ungureanu liderul generaţiei sale, prin tot ceea ce a făcut în plan ştiinţific şi în plan profesional numindu-l „un vector de imagine”, un om care s-a împlinit din toate punctele de vedere.

[eadvert]

„Urmăridu-i traseul intelectual eruopean, se vede că metodele de cecetare pe care le-a dobândit în spaţiul Europei Occidentale la Oxford, Freiburg, Berlin, mai nou Viena, l-au familiarizat cu cele mai noi direcţii de cercetare din istoriografia europeană, dar şi din aceste domenii conexe: relaţii internaţionale, ştiinţe politice şi studii de securitate”, spune Sorin Şipoş.

Mihai Răzvan Ungureanu şi-a asumat şi identităţi publice: Secretar de Stat la Ministerul de Externe, Ministru al Afacerilor Externe, director al Serviciului de Informaţii Externe şi prim-ministru, în calitate de premier inaugurând la Oradea Centrul de Studii Interdisciplinare.

„Putin a fost întotdeauna sincer”

Mihai Răzvan Ungureanu şi-a început conferinţa cu o confesiune. Relaţia sa cu Oradea e veche, de prin 1983, când a venit aici ca finalist la olimpiada internaţională de chimie, la 14 ani dorindu-şi să fie cel mai bun chimist.

Trecând la subiectul care a intrat în vieţile noastre pe 24 februarie 2022, a atras atenţia: „Putin a fost întotdeauna sincer. N-a făcut niciodată un secret din ceea ce doreşte să întreprindă. Nu a camuflat nimic, a vorbit direct. Dar în ciuda experienţelor noastre istorice relativ recente, nu ne-am aplecat asupra limbajului simbolic pe care Putin l-a folosit prevenindu-ne asupra viitorilor săi paşi”. Odată cu invadarea Crimeei în 2014, pe fundalul unei „tăcerii asurzitoare a Occidentului”, toată lumea a putut vedea cum se naşte din Est un uragan, căruia i-a căzut victimă un stat independent, spune Mihai Răzvan Ungureanu. „Acest război nu seamănă cu nimic din ceea ce cunoaştem”.

În cadrul conferinţei s-a referit mai ales la efectele reale şi posibile ale agresiunii ruseşti asupra Ucrainei, pentru că din 24 februarie, totul s-a schimbat. După opt decenii de pace, azi nu mai ştim ce se va întâmpla mâine, pentru că ziua de mâine nu mai este previzibilă.

Scenariile pentru închiderea conflictului sunt inutile tocmai pentru că imprevizibilul domneşte şi nu mai există posibilitatea compromisului în acest moment. „Există un punct în care adversarii sunt fie epuizaţi, nu mai au resurse de a continua lupta, fie plătesc un preţ mult prea mare pentru implicarea armată şi convin, ca două animale rănite, să discute, să hotărască ce ar putea face pentru a închide rana. Cu un preţ, însă, acela al lipsei de câştig a vreuneia dintre părţi. Nici la Kiev, nici la Moscova nu se poate vorbi de pace, se poate vorbi de mici înţelegeri tehnice, de moment (cazul transportului cerealelor sau schimbul de prizonieri).”

„ONU degeaba funcţionează”

Mihai Răzvan Ungureanu spune că oricum va arăta Europa de acum înainte, unul dintre actorii importanţi va fi Ucraina, va fi o putere de talie medie, regională, experimentată militar şi politic, o putere care şi-a construit o naţiune.

Diplomatul a sublinat faptul că sistemul de relaţii internaţionale după Al Doilea Război Mondial nu mai funcţionează. Războiul rece a însemnat de multe ori derapaje de valori.

„Sistemele de securitate regională, adică instituţiile care aveau ca obiect întreţinerea păcii, sau construcţia păcii în cazul în care era nevoie, generarea compromisurilor politice între statele aflate în conflict, acela instituţii pe care le-a pus în funcţiune actul final de la Helsinki în 1975 – cazul Organizaţiei pentru securitate şi cooperare în Europa, astăzi nu mai funcţionează. Organizaţia Naţiunilor unit este un produs al celui de Al Doilea Război Mondial, după conferinţa de la San Francisco. ONU degeaba funcţionează, pentru că nu doar că nu a putut face nimic pentru a preveni agresiunea rusă, nu poate face nimic nici pentru a o opri.” Şi asta, spune Mihai Răzvan Ungureanu, pentru că s-a trăit continuu în iluzia că orice problemă poate fi rezolvată, începând cu războiul rece şi până astăzi.

Nicio putere europeană sau mondială nu a îndrăznit să facă primii paşi pentru a adapta aceste instituţii de securitate la prezentul imediat. ONU are ca punct principal de decizie Consiliul de securitate, care este alcătuit din învingătorii războiului. S-a pus de multe ori problema reformării Consiliului de Securitate dar au fost doar iniţiative succesive generate de Adunarea generală a ONU, fără a fi de acord majoritatea vreodată. În Consiliul de Securitate nu există un reprezentant al Uniunii Europene. Sunt reprezentate Franţa, Marea Britanie, dar nu Uniunea Europeană. Însă în Consiliul de Securitate este în continuare Federaţia Rusă, atrage atenţia Mihai Răzvan Ungureanu. Efectul este incapacitatea ONU de a genera pacea în Ucraina. La agresiunile Rusiei în Georgia în 2008, ONU n-a avut răspuns. Anexarea Crimeei a trecut neobservată.

„Acelaşi Occident ne-a spus nouă, sau polonezilor, sau balticilor că ne speriem degeaba de ruşi, că de fapt ursul a fost îmblânzit foarte repede după ce a fost primit în concertul civilizaţiei europene. Dar eu spun: când ursul te îmbrăţişează, nu o face pentru că te iubeşte!”.

Mecanismele de securitate sunt blocate birocratic şi incapabile de a se flexibiliza pe măsura nevoii de securitate în context continental sau regional, precizează Mihai Răzvan Ungureanu, concluzionând că Rusia şi-a pierdut credibilitatea în momentul în care s-a dezis de conceptele sacrosancte de identitate naţională cu care operează relaţiile internaţionale, conceptul de suveranitate, conceptul de integritate teritorială. „Acest război a creat precedentul nesancţionabil!”

Conferinţa s-a încheiat cu un scurt dialog cu publicul, după care Gabriel Moisa i-a dăruit invitatului câteva apariţii editoriale realizate la Muzeul Ţării Crişurilor.