A doua ediție a festivalului cultural dedicat comunității LGBTQIA+ din Oradea și aliaților săi, Oradea Pride 2024 a debutat joi, 8 august, în Corpul E al Cetăţii Oradea. Oradea Pride 2024 susține mesajul „We are ready!” din cadrul campaniei „Protejați toate familiile din România!” inițiată de Asociația Accept, mesaj prin care se semnalează decidenților politici că România este pregătită pentru recunoașterea juridică și protecția de facto a familiilor formate din persoane de același sex.

Primul eveniment a avut ca subiect o discuție pe tema recunoașterii juridice a familiilor formate din persoane de același sex. Au participat Florin Buhuceanu și Victor Ciobotaru, activiști pentru drepturile omului și membrii uneia dintre familiile din cauza Curții Europene a Drepturilor Omului „Buhuceanu și Ciobotaru și alte 20 de familii împotriva României”, Claudiu Marconi – vicepreședinte al Asociației RiseOUT Iași, Simina Tulbure – deputată REPER și Iulian Dițiu – președinte al Asociației Ark Oradea.

„Pride, pe lângă un spaţiu comunitar, un loc în care fiecare dintre noi se poate simţi în siguranţă, un spaţiu în care ne simţim parte completă a acestei societăţi, are şi un rol simbolic al rezilienţei comunităţii noastre, cu atât mai mult într-un oraş precum Oradea. Un oraş care sistematic discriminează comunitatea noastră. Vorbim de discriminare instituţionalizată, pe lângă actele de dscriminare cu care ne confruntăm aproape zilnic. Pride are şi rolul de a demonstra că indiferent câtă presiune s-ar pune pe comunitatea noastră, oricâte încercări ar fi ca această comunitate să se întoarcă în invizibilitate, noi vom fi în continuare aici, vom cere mai mult, şi mai mult, până vom primi tot, până când vom deveni cetăţeni egali ai acestei ţări, până vom fi consideraţi cetăţeni deplini”, a spus în deschidere Iulian Dițiu.

Reglementarea parteneriatelor civile

Florin Buhuceanu a aminitit că familiile formate din persoane de același sex au existat dintotdeauna în societate, doar că vizibilitatea lor nu a existat de decenii. Perioada regimurilor totalitare le trimitea direct la închisoare, cu pedeapsa de la 1 la 5 ani. A fost o perioadă de supravieţuire, fără a putea fi prezente în spaţiul public.

În 2008, după dezincriminarea homosexualităţii, după eliminarea articulului 200 din Codul Penal, a existat primul proiect de lege care dorea să reglementeze parteneriatele civile în România, propus de liberalul Péter Eckstein-Kovács, senator UDMR în acel moment şi preşedintele Comisiei Juridice. Proiectul a fost, desigur, respins. Ulterior proiectul a fost asumat şi de alţi parlamentari, printre care Remus Cernea. În 2018, după eşecul referendumului pentru familie, au fost depuse cel puţin şase proiecte de legi care intenţionau să reglementeze această realitate, precizează Buhuceanu.

„Ţine de noi să ne protejăm familiile. Noi am făcut tot ce am putut în relaţia cu Parlamentul României, în relaţia cu Guvernul României. Este un eşec, şi trebuie să îl recunoaştem ca atare. Ne-am asumat acest eşec şi am mers în instanţă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru a arăta că România în mod deliberat, în mod constant, încalcă dreptul la viaţă de familie pentru un segment important din societatea românească. E cel mai mare caz colectiv din istoria CEDO pe acest segment al vieţii de familie, caz care a fost câştigat anul trecut, în 23 mai 2023, o zi simbolică, o zi frumoasă”, explică activistul.

„Suntem pregătiţi”

Guvernul României a considerat că trebuie să atace acea hotărâre a CEDO, ceea ce niciun alt stat membru al Uniunii Europene aflat într-o situaţie similară, nu a făcut-o. Curtea nu s-a aşteptat la acest tip de solicitare, cu atât mai mult cu cât, cu doar cu o lună de zile înainte CEDO a decis în Marea Cameră în cazul Fedotova împotriva Rusiei că dreptul la viaţa de familie nu poate să fie condiţionat. Încercarea statului român a fost respinsă. La mai bine de un an de la hotărârea CEDO, nu s-a schimbat nimic. România a demonstrat că nu este dispusă să pună în aplicare hotărâri definitive ale CEDO.

„Noi nu putem aştepta după bunul plac al cetăţenilor români, nu putem aştepta după autorităţi. Autorităţile au obligaţia pozitivă de a crea legislaţie, de a ne proteja social şi juridic familiile”, spune Buhuceanu care aminteşte argumentaţia clasei politice, „că nu este pregătită”, motivând că societatea nu este pregătită. „Cred că este un fals istoric. Noi suntem aici pentru a le reaminti acestor politicieni că suntem pregătiţi! E timpul nostru, e timpul vostru să fiţi recunoscuţi. E dreptul vostru să vi se acorde toate drepturile pe care le au toţi ceilalţi cetăţeni ai României”, a punctat activistul.

Victor Ciobotaru, absolvent al Facultăţii de Teologie, care împreună cu Florin Buhuceanu formează o familie din anul 2015, a făcut o scurtă rememorare a parcursului lor până la cazul CEDO. Punctul de pornire a fost în 2017, în momentul în care Victor s-a îmbolăvit, şi nebeneficiind pe atunci de asigurare medicală, a vrut să apeleze la asigurarea medicală a lui Florin. Deşi a demonstrat că stau împreună la aceeaşi adresă, ca o familie, împărţind cheltuielile casei, nu a putut beneficia de acest drept pentru că nu puteau fi recunoscuţi ca atare. S-au judecat cu Casa de Asigurări de Sănătate, ajungând cazul la Curtea Constituţională unde este şi acum în aşteptare. Acela fost momentul care a declanşat acţiunea împotriva statului român la CEDO alături de alte 20 de familii din ţară, cu susţinerea Asociației ACCEPT.

„Ceea ce ne motiva pentru a merge mai departe a fost dorinţa de a fi recunoscuţi şi protejaţi ca familie, cu drepturi egale, în ţara în care suntem cetăţeni şi plătim taxe”, a concluzionat Victor Ciobotaru. Consiliul Europei a fost alertat de faptul că România nu pune în aplicare hotărârea CEDO.

„O chemare la ură din partea extremei drepte”

Florin Buhuceanu a precizat că această comunitate este folosită ca ţintă vie în spaţiul politic, mai ales în perioada electorală, cele mai puternice semnale venind din zona extremei drepte în ceea ce priveşte ideologia de gen.

„Dar nu suntem izolaţi, suntem parte dintr-o familie a statelor democratice. Nu e posibil să ne tratăm cetăţenii aşa! De fapt despre ce e vorba? Despre dreptul de a fi împreună. Criminalii din această ţară se pot căsători şi dacă se află în închisoare. Noi, nu. Persoanele cu dizabilităţi mintale se pot căsători. Noi, nu! Minorii în ţara aceasta se pot căsători cu dispensă. Noi nu ştim cui să cerem voie. Dar nu cred că suntem în situaţia de a cere voie pentru a trăi împreună, pentru a fi protejaţi la bine şi la greu. Asta trebuie să facă legislaţia, pentru toate familiile din România”, spune Buhuceanu.

În acest context, Simina Tulbure – deputată REPER, prima femeie reprezentantă a circumscripţiei diaspora, a explicat mecanismele din Parlamentul român, faptul că actorul principal este Guvernul şi ce înseamnă majoritatea parlamentară, şi cât este de greu să aduci în atenţie proiecte de lege cum este cel pentru parteneriatul civil, Simina Tulbure primind chiar ameninţări.

„Mi-am luat responsabilităţi pe tot ce înseamnă drepturile femeilor, dreptul persoanelor vulnerabile, drepturile minorităţilor, protejarea drepturilor comunităţii LGBTQIA+. Sunt printre singurii parlamentari care fac asta, din păcate”, spune deputata care a trăit mai mulţi ani în Anglia, unde a studiat, dar şi Luxemburg, şi care consideră că frica faţă de membrii comunităţii LGBTQIA+ vine de fapt din necunoaştere, motiv pentru care comunitatea trebuie prezentată peste tot.

„Am realizat că Parlamentul reprezintă oglinda societăţii, dar nu în detaliu. Situaţia în Parlament nu este deloc roz, dar se poate discuta cu mulţi colegi. Problema este voinţa politică, alegerile care urmează. Extrema dreaptă se foloseşte de propaganda de la Kremlin, care vine cu dreptul de a ne păstra tradiţiile, familia tradiţională, biserica ortodoxă. Dumnezeu este asociat cu biserica ortodoxă despre ale cărei neregului nu avem voie să vorbim. Toate acestea duc spre întoarcerea la «valorile tradiţionale». Ceea ce nu ştim noi, în media, când ni se expun astfel de lucruri este că întoarcerea la valorile tradiţionale înseamnă întoarcerea în Rusia. Asta înseamnă de fapt să ne întoarcem în trecut, să ne întoarcem într-o lume în care femeile nu au drepturi, şi acesta este un alt subiect pe care mi l-am asumat în Parlament, dreptul la vot în siguranţă”, a punctat Simina Tulbure. Aceasta precizează că propaganda de la Kremlin încearcă să bage ură între popoare, între vecini, „o chemare la ură din partea extremei drepte”, discuţiile din Parlament mergând la fel ca şi situaţia geopolitică din lume.

Cupşa – conservator, Hatos – progresist

Întrebată cum colaborează pe aceste teme sensibile cu parlamentarii bihoreni, deputata l-a aminit pe colegul ei din Comisia pe legile din Educaţie, deputatul Ioan Cupşa, pe care l-a definit ca un om „foarte conservator” mai ales în ceea ce priveşte amendamentele pe educaţie sexuală, dar şi pe senatorul Adrian Hatos, cu care a avut o experienţă pozitivă, fiind „mult mai deschis şi mai progresist”.

În final, deputata a invitat tinerii să se implice şi să apeleze la toate pârghiile disponibile, oferindu-şi sprijinul în orice demers. „Să vă implicaţi, să vă gândiţi să candidaţi, să demonstrăm că putem să fim altfel, venind cu o altfel de mentalitate, mai proaspătă.”

Claudiu Marconi – vicepreședinte al Asociației RiseOUT Iași a reuşit, într-un oraş profund religios, să organizeze în acest an al patrulea marş Pride, la care au participat aproape 2000 de persoane. „Ce este mai mult decât grav, dacă este să comparăm cu restul Europei – să ne referim numai la Grecia, ţară ortodoxă care a reglementat căsătoria între persoane de acelaţi sex – este că în România comunitatea de la noi nu are nimic, nu se sprijină pe ea însăşi, pentru că nu găseşti un model din punct de vedere social pe care să te bazezi atunci când îţi începi propriile tale realţii cu cei din comunitate, indiferent care sunt ele, de prietenie, relaţii sentimentale… pentru că atunci când ştii că societatea te respectă, că eşti sprijinit din punct de vedere social şi din partea statului, înseamnă că eşti recunoscut”, spune Claudiu Marconi.

Protest în faţa Primăriei

La final, Florin Buhuceanu a precizat că în Oradea comunitatea are totuşi mulţi aliaţi într-un oraş monopolizat politic, care refuză să îi acorde dreptul de a se manifesta în vreun parc, motiv pentru care sâmbătă, de la ora 11:00, va avea loc o manifestare de protest în faţa Primăriei Oradea.

„Interdicţia de a fi prezenţi în spaţiul public nu va trece neobservată, nici în instituţiile europene, nici în administraţia Biden. Faceţi cunoscut ce s-a întâmplat aici pentru că e o ruşine!”, a încheiat Florin Buhuceanu.

Oradea Pride 2024 continuă cu ateliere, cu dezbateri, cu proiecţii de film, până duminică, 11 august. Este un eveniment organizat de Asociația Ark Oradea și susținut de Asociația ACCEPT, Asociația RiseOUT Iași, Ambasada Republicii Franceze în România prin Institutul Francez, Euroregional Center for Public Initiatives și Philosophy Babes.

ÎN EUROPA:

– 1989. Danemarca reglementează pentru prima dată în lume parteneriatul înregistrat

– 1993. Norvegia reglementează parteneriatul înregistrat

– 1995. Suedia reglementează parteneriatul înregistrat

– 1996. Islanda reglementează parteneriatul înregistrat

– 1998. Belgia prevede instaurarea coabitării legale

– 1999. Franţa a introdus pactul civil de solidaritate

– 1999. Olanda reglementează parteneriatul înregistrat

– 2001. Germania a creat parteneriatul de viaţă

– 2002. Finlanda reglementează parteneriatul înregistrat

– 2004. Luxemburga a introdus uniunea civilă

– 2004. Marea Britanie a creat parteneriatul civil şi apoi recunoaşte căsătoriile între persoane de acelaşi sex

– 2005. Slovenia reglementează parteneriatul înregistrat

– 2005. Elveţia reglementează parteneriatul înregistrat, votat prin referendum

– 2006. Croaţia reglementează parteneriatul înregistrat

– 2007. Ungaria adoptă parteneriatul înregistrat

– 2014. Estonia legalizează parteneriatul civil

– 2014. Malta legalizează parteneriatul civil

– 2015. Grecia extinde parteneraitul civil şi la cuplurile formate din persoane de acelaşi sex

– 2015 Italia reglementează parteneriatul înregistrat

Răspunsul Primăriei Oradea la acuzații:

Scandal între organizatorii PRIDE Oradea și Primăria Oradea. Ce acuzații sunt aduse municipalității