Federaţia Patronilor Bihor, Camera de Comerţ şi Industrie, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii au organizat joi o întâlnire a membrilor tuturor organizaţiilor patronale cu parlamentarii bihoreni. Scopul a fost acela de a stabili o modalitate de lucru prin care aleşii Bihorului să poată transpune în legi, să corecteze cadrul legislativ după care funcţionează activităţile economice în România.
Florica Chereches, Sonia Drăghici, Cseke Attila, Ioan Sorin Roman, Ioan Bogdan, Szabo Odon, Ioan Cupşa, Cristian Bodea au onorat invitaţia oamenilor de afaceri din Bihor de a participa la discuţii în Centrul de afaceri din Cetatea Oradea. Întâlnirea de joi este prima din seria unor astfel de consultări pe care cele două părţi doresc să le permanentizeze. Chiar dacă problemele aduse în discuţii ar putea fi trecute pe o listă foarte lungă, oamenii de afaceri au considerat că la următoare întâlnire trebuie să vină cu temele făcute ireproşabil. În maniera în care şi-au propus să vină cu iniţiativele legislative formulate exact. În acelaşi timp, directorul camarei de Comerţ şi Industrie Constantin Badea aşteaptă reacţii prompte din partea oamenilor de afaceri pentru a putea prezenta un tavblou cât mai exact şi mai fidel în ceea ce priveşte cauzele pe care parlamentarii trebuie să le susţină la Bucureşti. Domnia sa şi-a exprimat dezamăgirea că deşi CCI a cerut feedback de la 16.000 de firme în legătură cu propuneri pentru a avea un cadru legislativ sănătos, doar patru firme au venit cu propuneri concrete. În ciuda acestui fapt, oamenii de afaceri prezenţi au prezentat situaţii concrecte, punctuale care trebuiesc eliminate pentru a porni motorul economiei. Pragmatici, oamenii de afaceri bihoreni nu au dorit să iasă din tiparul disputelor politice şi să afle concret ce se poate face pentru ca firmele şi implicit societatea să prospere.
Primă categorie de propuneri a vizat infrastructura. Vasile Fonoage, vicepreşedinte al Federaţiei Patronilor Bihor a insistat asupra necesităţii de a construi 10 km de autostradă care să ne racordeze la autostrăzile din Ungaria şi implicit la Europa. Această propunere a stârnit diverse puncte de vedere printre parlamentari. Deputatul Cseke Attila s-a declarta susţinător al cauzelor mediului de afaceri şi ale Bihorului însă a pus punctul pe „i” şi a spus că în acest moment, în ceea ce priveşte construcţia de autostrăzi România nu mai este credibilă în faţa partenerilor din Ungaria. Aceasta după ce 10 ani am tot discutat acest subiect şi nu am făcut nimic. În opinia parlamentarului, fost deţinător al portofoliului de ministru, Bihorul va avea drumuri doar în momentul în care va reuşit să aibă un ministru al Transporturilor. „Uitaţi-vă la cei din Iaşi care ani de zile s-au pregătit pentru acest portofoliu… Nu există ca un ministru să nu poată face ceva pentru judeţul lui, este adevărat că în acest moment nu sunt resurse foarte multe, dar se pot face lucruri dacă există voinţă politică. Trebuie să susţinem un ministru din Bihor, să ne pregătim pentru asta, să-l susţinem toţi indiferent de partif. Şi nu trebuie să renunţăm la cei 64 de km de autostradă”, a spus parlamentarul „ Acest punct de vedere trebuie să-l susţinem toţi printr-un memoriu foarte bine întocmit, inatacabil, cu argumente 8, a spus Florica Cherecheş care a şi dat exemplu de reuşită cu un asemenea demers în cazul Universităţii Oradea.
„Trebuie să explicăm foarte clar de cee e importantă autostrada Transilvania, că leagă România de reţeaua de drumuri europene. Să prezentăm memoriul nostru atât la Ministerul Transporturilor, cât şi la cel al Marilor Proiecte. Şi până o să avem ministru din Bihor, să aducem aici miniştrii să înţeleagă despre ce este vorba”, a adăugat Florica Cherecheş. Şi senatorul Favrilă Ghilea a spus răspicat că ar fi „o greşeală să pedalăm pe construcţia a 10 km de autostradă” şi cu un astfel de argument să convingem partea maghiară să facă autpstradă de la Debreţin până la graniţă. „Nu putem să ne mulţumim cu puţin, Bihorul nu este judeţul nimănui. Trebuie să continuăm să apărăm interesele Bihorului”. La fel ca şi ceilalţi parlamentari bihoreni, Gavrilă Ghilea a subliniat că deşi a fost prezentată ca o mare realizarea, rezilierea contractului cu Bechtel este o mare greşeală. Deputatul Ioan Cupşa a mers chiar mai departe şi a spusc că şi în condiţiile în care se vor realiza 64 de kilometri de autostradă, dacă nu există conexiunile necesare cu Debreţin şi cu Cluj tot într-un lan de porumb duc. În opinia domniei sale infrastructura din România va prinde contur în momentul în care fondurile strânse din ajustzarea taxelor pe traficul greu şi eventual mediu vor fi ajustate la nivelul mediu european, respectiv din taxa inclusă pe combustibil se vor concretiza. După ce a lucrat aproximativ pentru preşedintele autostrăzii Transilvania, Cornel Popa, senatorul Cristian Bodea a explicat de ce România nu se poate aştepta să primească fonduri europene pentru autostrada Transilvania. „ Pornită cu intenţii buni, autostrada Transilvania nu se încadra pe culoare europene. Însuşi ministrul Mitrea îi spunea ironic lui Cornel Popa că această autostradă e un vis. Până a realizat potemţialul electroral al proiectului în Transilvania. Cu construcţia autostrăzii s-a forţat înţelegerea europeană, noi am sfidat politic UE. Singurul Guvern care şi-a permis să finanţeze lucrarea a fost Guvernul Tăriceanu care nu avea un acord cu Fondul Monetar ”, a spus Cristian Bodea. În aceeaşi notă a vorbit şi Szabo Odon care a explicat că Uninea Europeană avea interes să ajungă la Marea Neagră pe un drum mai scurt, pe Arad-Timişoara. Szabo Odon a insistat că nu trebuie să se renunţe la proiectul autostrăzii fie şi doar pentru faptul că din perspectivă naţională Borş- Bucureşti este DN 1 deci drumul numărul unu al ţării, fapt recunoscut chiar şi de comunişti. Despre propunerile mediului de afaceri care ar trebui să se transforme în legi şi despre răspunsurile parlamentarilor veţi putea citi în ziarul de luni.
Citiți principiile noastre de moderare aici!