Melomanii sunt aşteptaţi joi, 19 aprilie, de la ora 19:00, la un Medalion Beethoven, în sala de concerte „Enescu-Bartók” a Filarmonicii de Stat Oradea.
Ludwig van Beethoven (1770-1827) a fost un compozitor german, recunoscut ca unul dintre cei mai mari compozitori din istoria muzicii. Alături de Joseph Haydn și Wolfgang Amadeus Mozart, este considerat ca fiind a treia personalitate proeminentă a clasicismului vienez, lucrările sale – mai ales cele din ultima perioadă de creație – având și amprenta elementelor stilistice ale romantismului. Dintre lucrările sale mai importante putem enumera cele nouă simfonii, cinci concerte pentru pian, Concertul pentru vioară, Triplul concert pentru pian, vioară și violoncel, 32 sonate pentru pian, 10 sonate pentru vioară și pian, 16 cvartete pentru coarde, Missa Solemnis și opera Fidelio.
Prima lucrare din concertul de joi este Uvertura Leonora nr. 3. Fidelio este singura operă pe care Beethoven a scris-o, inspirată de o melodramă franceză (Bouilly) a epocii revoluţionare. Compozitorul a scris patru uverturi pentru această operă: ultima, numită Fidelio, precede în mod obişnuit reprezentarea dramei. Dintre celelalte trei, cea mai izbutită este Leonora nr. 3, o magistrală sintetizare simfonică a acţiunii. Seara va continua cu Concertul nr. 5 pentru pian şi orchestră în Mi bemol major, op. 73.
Lucrarea este ultima din seria celor cinci lucrări beethoveniene scrise în acest gen. Atmosfera lucrării se apropie mult de Simfonia a III-a, nu numai prin tonalitatea Mi bemol major, dar şi prin caracterul său eroic, motiv pentru care a primit pseudonimul Imperial. Concertul se va încheia cu Simfonia a II-a în Re major, op. 36.
Perioada în care a luat naştere simfonia poartă semnele unei tragedii inevitabile din viaţa lui Beethoven: el devine conştient de faptul că îşi va pierde treptat auzul. Surzenia crescândă îl determină, spre sfârşitul anului 1802, să scrie aşa-numitul „Testament de la Heiligenstadt”. Totuşi, Simfonia a II-a rămâne una din cele mai luminoase compoziţii beethoveniene. Lucrarea poate fi considerată un apogeu al stilului simfonic reprezentat de Haydn şi Mozart, preluat şi dezvoltat de Beethoven. Are însă o profunzime aparte, proprie, o construcţie plină de îndrăzneli, încheind în chip strălucitor o magnifică etapă creatoare din istoria muzicii.
Dirijorul invitat este Tiberiu Popovici. S-a născut la Satu Mare, dar şi-a început studiile la Școala de Muzică din Oradea. În tinereţe a fost îndrumat de doi artişti de seamă ai baghetei, Acél Ervin la Oradea şi Emil Simon la Conservatorul din Cluj-Napoca. După obținerea licenței în 1976, ocupă postul de dirijor de la Teatrul Liric din Constanţa, urmând în 1980 să câştige concursul pentru postul de dirijor de la Opera Română din Cluj-Napoca. La sfârșitul anilor ’80 se mută în Franța, obținând o diplomă de studii aprofundate în estetică muzicală la Sorbona.
Solistul invitat este Viniciu Moroianu. Are un repertoriu vast, incluzând prime audiții și lucrări ample mai rar abordate. A participat la Festivalurile Internaționale „George Enescu”, „Dinu Lipatti”, precum și la cele din Bratislava, Graz, San Jose și Chișinău. A realizat turnee în Grecia, Ungaria, Bulgaria, Ucraina, Franța, Italia, Germania, Republica Moldova, Elveția. Este membru fondator al Societății Române Mozart (1991). În 2005 a obținut titlul de doctor în muzică.
Citiți principiile noastre de moderare aici!