Cu o rată a şomajului de 1,25% în luna iunie 2019, Bihorul este în topul judeţelor cu cea mai redusă rată a şomajului la nivel naţional
La sfârșitul lunii iunie, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Bihor erau înregistrați 3.348 șomeri (din care 1.745 femei), potrivit datelor furnizate de agenţie.
Din totalul de 3.348 persoane înregistrate, 1.314 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 2.034 erau șomeri neindemnizați. În ceea ce privește mediul de rezidență, 2.283 șomeri provin din mediul rural și 1.065 sunt din mediul urban.
Cei mai mulţi şomeri erau cu vârstă peste 50 ani (1.356), urmaţi de cei din grupa de vârstă între 40 și 49 ani (905), la polul opus aflându-se persoanele între 25 și 30 ani (179).
„Şomerii cu învățământ liceal au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Bihor (22%), urmaţi de cei cu studii gimnaziale (20%). Șomerii cu nivel de instruire profesional reprezintă 13% din totalul șomerilor înregistrați, șomerii fără studii reprezintă 12%, iar cei cu studii universitare 11%”, ne-a informat Békési Csaba, directorul executiv al AJOFM Bihor.
Faţă de luna anterioară, când rata şomajului în judeţ a fost de 1,24%, numărul şomerilor a crescut cu câteva zeci de persoane, spune directorul executiv al AJOFM Bihor.
Măsuri active
„Rata scăzută a numărului de şomeri se datorează măsurilor active implementate, atât pentru angajatorii care încadrează şomeri, cât şi pentru şomerii care se angajează beneficiind de prime. Nu mai puţin de 1.500 de CNP-uri ale persoanelor încadrate în muncă în ultima perioadă sunt în evidenţele agenţiei”, a precizat Békési Csaba.
În ceea ce priveşte rata redusă a şomajul, şeful AJOFM Bihor este de părere că este un lucru bun pentru agenţie. La fel şi pentru economia locală, acesta fiind un semn că funcţionează bine. Din punct de vedere al angajatorilor situaţia nu este prea roză, anunţurile de angajare fiind peste tot, ceea ce relevă o criză a forţei de muncă.
Soluţiile pentru depăşirea acestei crize sunt multiple.
„O soluţie ar fi creşterea salariilor, în felul acesta mai puţini români fiind tentaţi să plece la muncă în străinătate. Totodată, fiind salariile mai mari, s-ar întoarce mulţi dintre cei circa trei milioane de români plecaţi la muncă afară”, crede Békési Csaba.
O soluţie pe termen scurt poate fi şi aducerea de muncitori extracomunitari. „Pe termen lung, însă, nu poţi clădi o economie sănătoasă cu muncitori extracomunitari”, apreciază şeful AJOFM Bihor.
Citiți principiile noastre de moderare aici!