Neglijarea materiei şcolare „educaţie fizică şi sport” are un dublu efect nefast: creşte riscul de îmbolnăvire pentru populaţia tânără şi îngustează baza de selecţie pentru sportul de performanţă deci şi pentru viitorii campioni.
Acestea sunt premisele de la care porneşte senatorul Cseke Attila în demersul său pe lângă ministrul educaţiei cu scopul declarat de a creşte numărul de ore de educaţie fizică din programa şcolară. Acesta zice că ar fi utilă şi reducerea numărului de motivări medicale dar nu introduce ca măsură coercitivă decât îndemnul la „o rigurozitate mai mare în acordarea scutiri”.
Scutiri medicale
Senatorul dă o situaţie în cifre a fenomenului, la nivelul Bihorului, pentru anul şcolar trecut. Din 72.611 elevi înscrişi în clasele IX-XII/XIII, în primul semestru au fost scutiţi de sport 1.835 elevi, adică 2,52%. Frecvenţa este mai mare la oraş – 1.363 elevi (3,32% din totalul urban) faţă de jumătate în mediul rural – 472 elevi (1,51% dintre elevii de la ţară).
„Dacă ne uităm pe situaţia ciclurilor de învăţământ observăm că numărul şi procentul celor scutiţi creşte odată cu avansarea în clase superioare”, spune Cseke. De la 1,04% dintre elevii din clasele I-IV se ajunge la 2,15% în clasele V-VIII şi la 4,37% pentru elevii de liceu.
„Procentajul cel mai mare de elevi scutiţi total de efort s-a înregistrat la fetele din mediul urban pentru segmentul claselor IX-XII – 7,31% din totalul celor înscrise la cursuri. La băieţi, acelaşi indicator este la mai puţin de jumătate, 3,27”, arată Cseke.
Citiți principiile noastre de moderare aici!