Filarmonica de Stat Oradea propune melomanilor spre audiere, în concertul de joi seara, o selecţie de cinci lucrări din literatura muzicală germană a secolului IX-lea. La pupitrul dirijoral se va afla dirijorului permanent al Filarmonicii, maestrul Jankó Zsolt.
Prima lucrare interpretată va fi Egmont – uvertura de Ludwig van Beethoven. Această compoziţie face parte din muzica de scenă, care cuprinde în total nouă numere, scrisă de Beethoven în anul 1810 pentru spectacolul Teatrului Imperial din Viena cu tragedia lui Goethe. „Ideea de bază a lucrării marelui dramaturg german – lupta popoarelor din Ţările de Jos aflate sub conducerea lui Egmond împotriva asupritorilor spanioli – este tratată de Beethoven cu claritate în această uvertură, care de altfel este un adevărat exemplu de muzică programatică”, explică Vasile Foica, directorul artistic al Filarmonicii orădene.
Programul va continua cu Concertul pentru violoncel şi orchestră în la minor, op. 129 de Robert Schumann. Lucrarea a fost compusă într-o perioadă foarte scurtă, de numai două săptămâni, finalizată în octombrie 1850, tipărită doar în 1854 şi prezentată în primă audiţie doar după moartea lui Schumann, în 1860, la Conservatorul din Leipzig, cu ocazia unui concert comemorativ, dedicat zilei de naştere a compozitorului.
Solistul invitat al Filarmonicii este violoncelistul Fenyő László din Germania. În ultimii ani a concertat pe scene renumite din lume. A fost recunoscut în 2005 cu Premiul Liszt acordat de Ministerul Culturii din Ungaria, iar în 2008 cu Premiul Junior Prima. În prezent este profesor la Musikochschule Karlsruhe din Germania. Artistul cântă pe un violoncel construit de Matteo Goffriller în 1695. „Ne bucurăm că maestrul Fenyő László concertează din nou la Oradea, pentru că este vorba de un interpret recunoscut şi aplaudat pe plan internaţional”, a spus Vasile Foica.
În partea a doua a programului se vor putea audia trei lucrări compuse pentru cor şi orchestră de Johannes Brahms. Este vorba de Schicksalslied, op. 54, bazată pe poemul lui Hölderlin şi finalizată în 1871 la Baden-Baden, a doua lucrare va fi Nänie, op. 82, compusă în 1881 pe versurile lui Schiller din poemul cu acelaşi titlu, fiind dedicată în memoria pictorului Anselm Feuerbach şi, ultima lucrare de Brahms, Gesang der Parzen, op. 89, compusă în 1882, a fost inspirată de drama lui Goethe, „Ifigenia în Taurida”.
Lucrări pentru suflet
Maestrul Jankó Zsolt a făcut câteva precizări referitoare la programul ales: „Prima lucrare din concert, Egmont, se bazează pe o lucrare a lui Goethe şi tot aşa terminăm, cu Gesang der Parzen (cântecul ursitoarelor), inspirată tot de Goethe. Egmont este cea mai cântată uvertură de Beethoven. Concertul de violoncel de Schumann este o capodoperă. Ce este interesant este că cele trei părţi ale sale sunt fără pauză, sunt legate. Este o lucrare superbă, de un lirism aparte, la fel cum era gândirea, personalitatea lui Schumann. Ne încălzeşte inima şi sufletul această lucrare. Iar lucrările de Brahms – Cântecul destinului, Cântec de jale şi Cântecul ursitoarelor – toate trei au într-un fel tema destinului. Brahms era foarte preocupat de această temă. Toate trei au legătură cu mitologia greacă, cu zeii din Olimp, cu uristoarele care torc firul vieţii, subliniind diferenţa între lumea zeilor şi lumea pământenilor”.
Dirijorul corului Filarmonicii, Lászlóffy Zsolt, a completat faptul că primele două lucrări de Brahms sunt pentru patru voci, a treia lucrare este pentru şase voci, lucru mai rar. „Dacă vorbim de romantism, şi romantism german, există contraste mari din punct de vedere al abordării tonalităţilor, al dinamicii şi al scriiturii”, a subliniat Lászlóffy Zsolt. Concertul va începe, ca în fiecare săptămână, de la ora 19, în sala de concerte „Enescu-Bartók”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!