Şeful Inspectoratului Judeţean Bihor îi îndeamnă pe responsabilii de la Bucureşti să lase orgoliile la o parte. Şi, cu mintea limpede, să facă o lege pentru elevi. Bazându-se şi pe propunerile care vin din teritoriu.
Din perspectiva democrat-liberală, Codul educaţiei elaborat de ministrul Ecaterina Andronescu este un cod împotriva elevilor, studenţilor, părinţilor şi cadrelor didactice. Împotriva reformei în educaţie şi împotriva modernizării sistemului educţional. Afirmaţii susţinute cu argumente precum : Codul întăreşte controlul politicului asupra sistemului educaţional, centralizează la minister, pe principiul ministerul ştie cel mai bine, toate deciziile şi îndepărtează decizia faţă de beneficiarii finali: elevii şi studenţii.
Alternativa pe care democrat-liberalii o prezintă în dezbatere publică este cea rezultată în urma muncii comisiei prezidenţiale pentru reformarea sistemului de educaţie din România. Reformarea ciclurilor de studii e una dintre măsurile menite să închidă uşile pentru abandonul şcolar, România fiind una dintre ţările care are cea mai mare rată a abandonului şcolar.Varianta Miclea propune trecerea clasei a noua la ciclul de studii gimnaziale. Aceasta deoarece, cei mai mulţi copii abandonează şcoala atunci când pleacă de la ţară, când termină clasa a VIII-a. Învăţământ obligatoriu până la 16 ani e propunerea comisiei prezidenţiale.
Incoerenţe
În Codul educaţiei se prevede învăţământ obligatoriu până la 18 ani. „Aceasta este în contradicţie profundă cu legislaţia muncii din România. Legea ne dă voie să lucrăm de la 16 ani. Nu cred că vom reuşi să ţinem elevii în şcoală până la 18 ani. Ne vom trezi cu cerere foarte mare pentru învăţământul la frecvenţă redusă sau seral. Acolo unde curicula este mai relaxată, dar problema acestor absolvenţi e aceea că dau acelaşi tip de bac ca şi cei de la zi şi de la aceste forme de învăţământ cad cei mai mulţi”, spune Dorel Luca.
„Altă problemă este incoerenţa legată de formele de învăţământ. La noi există doar învăţământ de stat şi privat. Legea ar trebui să stipuleze şi existenţa unor instituţii în parteneriat public privat”, susţine inspectorul general. Propunerea vine ca urmare a unei situaţii concrete din Oradea. La parterul blocului construit în Cartierul Luceafărul o firmă doreşte să înfiinţeze, într-un spaţiu generos, o grădiniţă cu cinci grupe.
Firma doreşte să asigure baza materială, transportul şi mesele copiiilor. Dar nu-şi asumă recrutarea şi plata cadrelor didactice. Pentru a putea percepe taxe decente. Inspectoratul Şcolar nu poate intra în parteneriat fiindcă nu are cadrul legal.
Veronica Bursaşiu
Citiți principiile noastre de moderare aici!