Autoritățile au o situație clară a sălilor de jocuri de noroc, însă nicio statistică a victimelor afectate de dependență. Începând din centrul Oradei și până în cartiere, orașul este împânzit de sălile de păcănele. Jurnal bihorean a cerut Registrului Comerțului o statistică a numărul companiilor din județ care se ocupă de jocuri de noroc și pariuri sportive, pentru a ne face o idee asupra acestui fenomen, în contextul în care autoritățile nu au niciun fel de statistică a numărului de bihoreni care sunt dependenți de jocuri de noroc.
Astfel, am aflat că în Bihor sunt 182 de astfel de firme care au ca obiect principal de activitate codul CAEN 9200 – Activităţi de jocuri de noroc şi pariuri, grupați la nivel de localitate. Din totalul celor înregistrate, în funcțiune sunt 38.
Însă, în total, în întreg județul, funcționează peste 760 de săli de pariuri sportive, bingo, cazinou, loterie, care aparțin unor companii înregistrate în toată țara.

[eadvert]

Bihon.ro & Jurnal bihorean au stat de vorbă cu medici și psihologi, pentru a încerca să aflăm care sunt soluțiile pe care le au la dispoziție bihorenii care au fost prinși în patima jocurilor de noroc și doresc să scape de această adicție.

În topul localităților cu cele mai multe săli de păcănele, cazinouri sau pariuri sportive, sunt: Oradea cu aproape 480, urmată de Salonta cu 75, Beiuș cu 55, Marghita și Ștei 30 fiecare, Aleșd 27 și Valea lui Mihai 26. Chiar și Diosig are 21 de săli de jocuri, Săcueni 18, Arpășel 11 și Biharia 10.
De altfel, în aproape toate localitățile județului funcționează astfel de săli de jocuri. La Avram Iancu sunt 7, Batăr 8, Brusturi 5, Budureasa 8, Ianoșda 7 și lista continuă.
Potrivit unui studiu citat de Europa Liberă, în România ar fi, pe hârtie, 100.000 de dependenți de jocuri de noroc, însă în realitate nu știe nimeni numărul lor exact. Nici în Bihor nu am găsit o statistică. Sunt însă mulți care reclamă pericolul „păcănelelor”.

„Fratele meu e dependent de păcănele. Nu numai că se distruge pe el dar îi distruge și pe ai noștri și pe cei care țin la el”, a scris o orădeancă pe social media. Ea căuta pe cineva care să o ajute cu această problemă.

„Este vreun grup pentru dependenți de genul în Oradea sau cineva care l-ar putea ajuta. Nu știm ce să mai facem și cum să îl ajutăm. (…). Ne spune că viața lui e mizerabilă și că îi pare rău că face asta, doar că nu reușește să scape”, mai spune femeia.

Povestea lor este povestea a mii de bihoreni, dependenți de jocurile de noroc.

Aceștia au fost abandonați de stat, atât prin faptul că nu există centre specializate pentru tratarea acestei dependențe, dar și prin faptul că legea este permisivă și nu reglementează strict publicitatea. Adică o interzice pe timpul zilei, dar nu și în timpul transmisiilor sportive.

Mai mult, două proiect de lege, unul care scoate sălile de jocuri în afara localitățile și altul care interzice amplasarea lor la distanță mai mică de 300 de metri față de școli, parcuri sau biserici, au rămas blocate, cu toate că Guvernul a anunțat că aceste inițiative sunt o prioritate.

Psiholog: „Cunosc un număr mare de jucători”

„Ca orice altă dependență, probabil, totul începe într-un context social, într-o glumă, individul dorind să „vadă cum e”. Și pentru că, spre deosebire de dependențele de substanțe, nu apare starea fizică de rău imediat, nu mai pare atât de grav că a jucat o dată și a pierdut o sumă mică de bani. Dar problema intervine în momentul în care creierul realizează (înaintea individului cel mai des 🙂 ) că aceste jocuri reprezintă un start pentru secreția de adrenalină care atât de bine se simte în corp mai ales pentru căutătorii de senzații tari. Și atunci, individul merge și a doua, si a treia oară să «își încerce norocul» că doar «poate să se lase oricând». Organismul se obișnuiește cu senzația pe care o resimte în timpul jocului și cere mai mult, așa omul investește tot mai mult și își asumă tot mai multe riscuri.
Dependențele au rata cea mai mare de recădere. Totuși cu determinare, disciplină și susținere din partea celor apropiați dar și din partea specialistului, este foarte posibil să «scăpăm» de această dependență. E important de știut că apare sevrajul în absența jocului, la fel ca în cazul dependențelor de substanțe și acest sevraj are nevoie de tratament adecvat. Grupurile de suport sunt foarte utile, de asemenea. Dar ceea ce este extrem de important de reținut e faptul că e mult mai ușor să nu te apuci decât să te lași.

Mi-au trecut pragul cabinetului câteva cazuri de acest tip și cunosc un număr mare de jucători, din păcate. Dar ceea ce aș putea să spun că e comun printre ei este mirajul potului cel mare, mirajul puterii și succesului, căutarea adrenalinei și socializarea (în alte situații se simt insuficienți, nebăgați în seamă sau fără valoare)”, ne-a explicat psihologul Andreea Dobrițan(foto).

Jocul patologic de noroc

Când apare recurența în tendința individului „de a-și încerca norocul” și în testarea jocurilor de noroc, când nu mai există nici un control asupra acestui aspect și îi afectează viața cu consecințe negative asupra sa, a familiei sau a profesiei, vorbim despre dependența de jocurile de noroc, jocul patologic de noroc sau ludomanie, ne spune dr. Nicolae Cason, medic psihiatru în cadrul Spitalului Clinic „Avram Iancu” din Oradea.

Cu alte cuvinte, ludomania este o problemă de sănătate psihică și se manifestă, în dorința obținerii unui câștig semnificativ, prin necesitatea acută de a risca pierderea unui lucru valoros.

„Jocurile de noroc pot stimula regiunea cerebrală asociată cu sentimentul recompensei în mod similar cu alcoolul sau drogurile, provocând dependența. În DSM-5 (Manual de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale), jocul patologic de noroc este încadrat în categoria tulburărilor legate de consumul de substanțe şi dependenţe”, explică medicul Cason.

Potrivit acestuia, tratamentul Jocului patologic de noroc include combinarea mai multor terapii: psihoterapie, medicație psihotropă și participarea la grupuri de suport.

„Scopul tratamentului este abstinența totală de la jocurile de noroc, de prevenire a recidivei și tratarea afecțiunilor comorbide”, este de părere medicul Cason.

Însă, pentru ca terapia să aibă succes este absolut necesară motivația pacientului. De cele mai multe ori aceasta nu există, iar acest fapt nu are cum să evite situațiile de risc și nici cum să schimbe comportamentul nociv.

„Am avut un pacient pe care patroana firmei la care lucra l-a convins să vină la terapie. Când am discutat cu el și l-am întrebat dacă dorește să își schimbe această patimă mi-a spus că nu, că el se simte foarte bine așa. Prin urmare, dacă nu există motivație puternică, nu există șansa să îl aduci pe alt drum”, a spus medicul orădean.

Potrivit acestuia, studiile sugerează că medicația psihotropă poate fi utilă în tratarea jocului de noroc patologic.

„Medicația ajută la atingerea echilibrului, elimină nervozitatea, tensiunea, depresia etc. Există, de asemenea, și unele grupuri de suport, care își împărtăşesc experienţa şi puterea de a trece peste această afecțiune, în speranţa că pot să-și rezolve problema lor comună, jocurile de noroc, cu scopul de a ajuta şi pe alţii care au o astfel de problemă ca să se poată recupera”, spune dr. Cason.

Pericol

Periculozitatea acestor dependențe de jocurile de noroc este dată de actele ilegale care să finanțeze gambling-ul și, bineînțeles, toată prăbușirea vieții relaționale cu ceilalți oameni, consecutiv pierderilor financiare, spune dr. Adrian Bumbu, șeful secției de Psihiatrie din cadrul Spitalului Județean din Oradea.

În opinia sa, cele mai importante în tratarea acestei afecțiuni sunt grupurile de suport, de psihoterapie, în care fiecare subiect vede că există alții în situații mai dramatice decât el și învață unul de la celălalt.

„Mai există o părere în adictologie că o dependență nu o poți schimba decât dacă o înlocuiești cu alta pozitivă. Rolul psihoterapeutului este de a lărgi orizontul, de a-i orienta spre alte bucurii ale sistemului de recompensă. Iar strict ce facem noi este puțină farmaco-terapie care înseamnă să stabilizăm timia, adică dispoziția oscilantă care duce la excesele acestea. Pentru că întotdeauna în spatele dependențelor se află ori tulburare de personalitate, ori o tulburare afectivă. Și diagnosticul diferențial al jocului patologic se face cu episoadele maniacale din cadrul tulburării afective bipolare și cu tulburările de personalitate de clastru B, adică antisociale”, a spus dr. Adrian Bumbu.

Potrivit acestuia, în Oradea există grupuri de suport, dar doar în rețea privată, iar ședințele se fac ocazional.

„Jocul patologic figurează la noi doar ca diagnostic secundar. Deci, e o raritate să vină cineva la camera de gardă și să ne spună: sufăr de joc patologic. Se întâmplă să aibă o pierdere uriașă într-o zi și să facă o reacție acută la stres, să se automutileze sau să spună că se sinucide și să-l ducă cineva la camera de gardă. Da, acest lucru se poate întâmpla. Dar în spatele comportamentului de joc patologic se vor vedea niște entități nozologice superioare jocului patologic – din anamneză, din heteroanamneză sau, poate chiar din istoricul nostru”, a explicat dr. Bumbu.

Nu există o statistică a numărului celor dependenți de jocuri de noroc, poate și pentru că jocul patologic este descoperit întâmplător sau este comorbid cu alte boli psihiatrice și este foarte prost plătit de la CAS. Astfel, el apare ca diagnostic secundar.

„Undeva la 30% din cei cu tulburare de personalitate disocială au comorbit și jocul patologic, respectiv tot cam așa și la cei în episod maniacal”, a spus dr. Adrian Bumbu.

Potrivit acestuia, cei dependenți de jocuri de noroc vin din toate mediile, inclusiv din cele bine inserate social.

„Diferă tipul de joc. În mediile cu bani există nevoia de a-și consuma acest impuls de a juca la pariuri sau la serate de poker. În mediile joase (și am înțeles acum că se va da lege cu mutarea stabilimentelor la periferia orașelor) criminalitatea diferă față de mediile înalte. În plus, o noapte de jocuri este inundată cu alcool, cu consum de droguri. Deci, criminalitatea în mediile needucate e mult mai întâlnită decât în mediile superioare, care se întâlnesc cumva organizat și își consumă nevoia aceasta de a juca”, a mai adăugat dr. Bumbu.

Cât de periculoase sunt aceste adicții ne spune dr. Daniela Varga, medic primar psihiatru în cadrul Spitalului Județean din Oradea.

„La expertiza medico-legală psihiatrică vin în momentul în care devin periculoși, pentru că fac acte de violență pentru a-și procura bani ca să joace. Cazurile sunt mai rare, pentru că noi nu punem ca diagnostic jocul patologic, ci tulburarea de personalitate antisocială care este destul de frecventă. De aceea, e plin penitenciarul de ei. 40% din cei ce intră în pușcării au măcar trăsături hipertrofiate de tulburare de personalitate antisocială. De aceea îi spune facultate, pentru că de acolo ies 70% cu tulburare de personalitate antisocială. Tulburarea de personalitate nu este altceva decât modul în care gândim, simțim, ne comportăm și interacționam cu ceilalți”, a explicat dr. Daniela Varga.

Principalele modificări ale legislaţiei propuse spre adoptare:

Taxe mai mari pentru licenţa de organizare şi de exploatare a jocurilor de noroc
Interzicerea băuturilor alcoolice în locaţii
Înfiinţarea unui registru al companiilor şi sediilor
Majorarea garanţiilor depuse de companii
Obligaţia operatorilor să aibă sediul social în România

Lista cu localitățile cu cele mai multe săli de jocuri:

Aleșd 27
Arpășel 11
Avram Iancu 7
Batăr 8
Beiuș 55
Biharia 10
Borș 7
Brusturi 5
Budureasa 8
Ciumeghiu 6
Diosig 21
Finiș 5
Girișu de Criș 5
Gurbediu 5
Hidișelu de Sus 6
Holod 6
Ianoșda 7
Ineu 10
Marghita 30
Nojorid 7
Nucet 12
Oradea 478
Săcueni 18
Oșorhei 9
Petid 7
Petru 4
Pietroasa 5
Poienii de Jos 7
Popești 8
Răbăgani 5
Roșia 6
Roșiori 4
Sălacea 6
Splard 12
Salonta 75
Sânmartin 12
Sânnicolau Român 6
Sîântandrei 6
Sântion 3
Ștei 30
Șuncuiuș 6
Suplacu de Barcău 11
Tămașda 12
Tărian 5
Tășad 14
Tileagd 7
Tinca 17
Tulca 7
Vadu Crișului 9
Valea lui Mihai 26