Universitarul orădean Sorin Borza, profesor de etică, şi-a lansat recent noul său volum – „Geometria consensului. Fundamentele politice ale autorităţii formelor de gândire”. „(Cartea ne vorbeşte) despre pericolul mimetismului la nivel cultural, intelectual periferic. Nu avem suficientă atitudine critică faţă de marile idei care circulă în circuitul universitar. Sunt minţi aproape clonate. Avem o standardizare, o plafonare, o producţie de platitudini, clişee ştiinţific-academice a ceea ce este un fel de inginerie epistemologică”, afirmă autorul Vianu Mureşan, în prezentarea cărţii lui Borza. „Această Geometrie a Consensului este un fel de clopoţel pe care Sorin Borza îl sună are rolul de a ne trezi vizavi de temele de care ne ocupăm. Mi se pare adânc fundamentat, chiar dacă nu e un tratat, nu e o desfăşurare cap-coadă a unei singure idei, a unei singure teme. Fundamentul mitologic, religios a ceea ce se consideră autoritate în mediul academic, cultul ierarhiei, obedienţa, nu sunt specifice doar bisericii, ci sunt comportamente diseminate. Lumea universitară este o altă versiune a organizării lumii religioase”, arată Mureşan, făcând referire la „simptomele” asupra cărora Borza se apleacă în cartea sa, cu sau fără pretenţia unui diagnostic.
„Sorin repetă această idee, a legăturilor perverse între putere şi ştiinţă. Ştiinţa se practică acum de dragul legitimării unor forme de putere. Mediile care produc ştiinţă, cultură nu sunt cumva o inducţie rafinată între tipuri de autoritate politică, financiară?”, e întrebarea lui Borza, pe care Mureşan a exprimat-o în lansarea cărţii orădeanului.
„Nu e o carte care trebuie citită neapărat pe tren, dar e o carte care merită citită. E o discuţie vizavi de consensul elitelor. Cum se explică faptul că autoritatea gândirii noastre provine din alte raţiuni?
Observăm cum, în definitiv, valoarea unei afirmaţii depinde de autoritatea celui care o spune”, subliniază Borza, făcând referire şi la afirmaţia istoricului şi filosofului francez Michel Foucault, care observa că civilizaţia umană este una de tip carceral…
Nebunul şi… Costoboc!
Cu aceeaşi ocazie, filosoful Vianu Mureşan, clujean originar din Maramureş şi-a lansat romanul „Nebunul lui Dumnezeu”, despre care Florin Ardelean spune că este „o carte scrisă cu virtuozitate, o carte polifonică”. „(Cartea prezintă) o lume cangrenată, fără dimensiune morală, grotescă, dar care este în contraplan cu lumea splendidă, configurată în personajul tutular al cărţii – nebunul lui Dumnezeu”, spune Ardelean despre cartea care arată spre lumea academică din Cluj-Napoca ca fiind fără dimensiune morală. În carte sunt prezentate personaje care aduc izbitor cu nume sonore, celebre la nivel naţional, ale comunităţii academice din Cluj, iar primarul Clujului, Emil Boc, apare în carte sub numele de Costoboc! Atât „Geometria consensului” cât şi „Nebunul lui Dumnezeu” au apărut la editura clujeană Eikon.
Citiți principiile noastre de moderare aici!