Dicționarul explicativ al limbii române ne da următoarele definiții ale crizei: 1. Manifestare a unor dificultăți (economice, politice, sociale); perioadă de tensiune, de tulburare, de încercări (adesea decisive) care se manifestă în societate. 2. Moment critic, culminant in evoluția care precedă vindecarea sau agravarea unei boli; declanșarea bruscă a unei boli sau apariția unui acces brusc în cursul unei boli cronice; 3. Tensiune, moment de mare presiune sufleteasca, zbucium intern.

Așadar, criza nu este o tulburare mentală sau emoționala. Criza poate fi definită ca o situație serioasă sau un punct de cotitura generat de un pericol sau de o oportunitate. Cuvântul criză deriva din grecescul “krisis” care înseamnă decizie sau “punct de cotitura”. Criza apare atunci când o persoană se confruntă cu o situație pentru care nu are o soluție imediată și care pentru moment pare de nedepășit.

Starea de criză are trei caracteristici importante: 1. Perturbarea echilibrului psihologic; 2. Mecanismele uzuale de adaptare sunt depășite. 3. Apare o reacție sau o disfuncție emoțională negativă. Dar criză poate fi dată si de o interpretare eronată, amenințătoare a unui eveniment si de credința incapacității personale de a depăși acest eveniment. Din această cauză am încercat creionarea unui protocol ce ar putea ajuta in criza actuală dat de pandemia COVID – 19.

Așadar, iată ce avem de făcut pentru a recrea si menține starea de echilibru psihoemotional:

1. Informează-te din surse sigure. Psihicul alege ceea ce îi este la îndemână. După ce face aceasta alegere, dorește să creadă în alegerea făcută pentru a-și certifica eficiența. Apoi aceste informații care sunt la îndemână sunt folosite în luarea deciziilor. Acest proces este denumit în mod științific “euristica disponibilității” – adică folosim pentru a lua decizii si a acționa, acele informații care ne sunt la îndemână. Credem pentru că psihicul nostru vrea sa credem. Așadar, trebuie sa știm ca in aceasta situație, psihicul nostru, în încercarea de a ne ajuta, ne sabotează de fapt. Realitatea este ca nu tot ceea ce ne este la îndemână este si bun, util sau corect. Pentru a evita acest proces fals este foarte important sa urmărim sursele reale, oficiale, obiective si științifice. Apoi găsim cel puțin două surse științifice, oficiale sau obiective care furnizează aceeași informație. În acel moment ne ajutam psihicul sa nu ne mai mintă ci dimpotrivă, sa lucreze in favoarea noastră. Dar după cum ați observat, acest proces necesită efort. Nu mai este nici simplu si nici la îndemână. Adică nu mai întrunește exact condițiile propice iluziei si falsității: simplu si la îndemână.

2. Nu confunda opiniile si părerile cu știrile oficiale. O altă tentație majoră a psihicului este aceea de a transforma o părere sau o idee auzită într-un anumit context, într-o convingere personală. Si aici psihicul este indus in eroare de un alt mecanism: familiaritatea sursei. Astfel, o persoană pe care o vedem sau o auzim frecvent, care întrunește unele calități ce ne sensibilizeaza si o fac sa fie percepută drept carismatica, ne devine aproape o cunoștință. Ceea ce spune, va deveni constant o idee de care ținem seama iar ulterior se transformă într-un gând personal. Este important să detașam informația de sursă iar apoi sa o verificăm prin mai multe surse. Astfel devenim obiectivi si nu vom mai fi induși în eroare.

Pe termen scurt este bine pentru psihic deoarece își găsește răspunsuri, își creează legături si astfel își anulează o mare parte de anxietate. Pe termen mediu si lung însă, lucrurile nu mai stau așa. În timp, informația își dovedește falsitatea iar acest lucru deja ne-a costat mult, deoarece cu siguranța vom fi luat unele decizii în conformitate cu falsa convingere, decizii care la un moment dat ne pot costa chiar viața. Așadar, trebuie sa fim foarte atenți pe cine lăsăm să intre în mintea noastră.

3. Fa diferența între îngrijorare si disperare. Îngrijorarea și grija sunt normale iar panica si disperarea sunt distructive, generând anxietate patologică, elemente paranoide si chiar psihotice. Studiile atestă faptul că starea de panică și disperarea afectează chiar funcționarea optimă a organismului. În aceste stări, organismul produce mai mult cortizol. Acesta afectează ph-ul intern al organismului ceea ce slăbește sistemul imunitar si produce o îmbătrânire prematură a celulelor. Așadar, cu cât ne panicăm mai mult sau dam voie stării de disperare sa pună stăpânire pe noi, cu atât mai rău ne facem. Panică si disperarea nu vor rezolva problema. În aceste situații oamenii nu mai ești in contact cu propria rațiune și își dau voie sa acționeze în conformitate cu un impuls de moment, ceea ce va conduce din nou către decizii si acțiuni care ulterior vor fi regretate.

4. Fa diferența reală între ceea ce poți schimba si ceea ce nu poți schimba. Cu cât se realizează mai repede si mai bine această distincție, cu atât se atenuează mai mult starea de anxietate iar persoana devine mai liniștită și echilibrată. De foarte multe ori oamenii cad în capcana omnipotentei. Consideram in mod fals, irațional si chiar iresponsabil ca putem controla totul sau ar trebui să putem controla totul in viață. Reușind sa acceptam incertitudinile si imprevizibilul vieții devenim mai atenți la noi si la viața noastră. Trăim mai mult în prezent iar calitatea vieții creste. Cu cât suntem mai conectați cu prezentul, lăsând deoparte grijile pentru un viitor pe care nu îl putem controla, cu atât viața noastră devine mai senină și mai liniștită.

5. Ai grija mai întâi de tine apoi de ceilalți. De fiecare data când un avion pornește, stewardesa face instructajul. Acesta prevede ca in situațiile de urgență, atunci când apar măștile de oxigen, întâi iți pui ție masca iar apoi îl ajuți pe cel de lângă tine. Este important sa faci acest lucru, deoarece concentrându-te pe ajutorul dat celui de lângă si uitând de tine in scurt timp leșini si nu îl mai poți ajuta pe celălalt. La fel este important sa acționam si in viață. Dacă nu avem grijă de noi si nu ne protejăm pe noi înșine, în scurt timp nu ii vom mai putea ajuta nici pe ceilalți. e masca din avion. Grija față de tine este esențială. Alimentație sănătoasă, odihna, sport.

6. Fa constant exerciții de relaxare. Din nou, stresul produce cortizol care perturbă ph-ul organismului si astfel afectează sistemul imunitar. Dobândind si exersând noi modalități de relaxare vom menține o stare de sănătate atât fizică cât și psihică. Cel mai simplu exercițiu de relaxare, și poate cel mai benefic este controlul respirației. Găsiți o poziție comodă, întins sau pe un fotoliu, închideți ochii si concentrați-vă total pe respirație. Inspirați aer în timp de cinci secunde, mențineți respirația timp de cinci secunde iar apoi expirați aerul timp de cinci secunde. Repetați de 15 – 20 de ori, de trei ori pe zi. Detașându-vă total de alte gânduri și menținând atenția concentrată doar asupra procesului de respirație veți ajuta psihicul sa se liniștească iar afluxul ideilor negative si disfuncționale va fi diminuat.

7. Menține active relațiile cu ceilalți. Apelul telefonic, o videoconferință vor menține activ tonusul emoțional. Suntem ființe sociale. Trăim în relație si prin relație. Este important sa ne hrănim sentimentele pozitive si starea de bine din relaționare pozitivă cu ceilalți (Ii liniștim, ii asigurăm că suntem bine, le arătăm că sunt importanți pentru noi, încercăm sa le atenuam disperarea si îngrijorarea irațională.

8. Accesarea surselor de informare după un anumit program. Exista tentația oamenilor de a se menține constant “informați”. Din păcate acest lucru dăunează în mod clar sănătății psihoemoționale. În mod inconștient dar direct, creierul este menținut în stare de alertă constantă, ca si când, de dimineața pana seara cineva se află în fața ușii încercând constant să o spargă. Se menține astfel o stare de alertă ireală. Stabilirea unor ore clare la care sa aibă loc informarea, este cel mai bun lucru care poate fi făcut in astfel de situații.

9. Creează si menține un program organizat. Pe lângă situația de alarmă constantă, lipsa unui program bine definit, creează și menține constant o stare de anxietate, agitație și neliniște. Psihicul nostru poate gestiona mult mai bine situațiile în care știe ce urmează, ce are de făcut, decât situațiile incerte, incoerente. Avem nevoie de predictibilitate. Aceasta ne conferă liniște și siguranță. Un program stabilit care să includă orele de început si de sfârșit pentru diversele activități zilnice, va face minuni asupra stării de echilibru psihic în situația de izolare si trai într-un spațiu restrâns.

10. Alternează activitățile astfel încât să activezi treptat toate simțurile. Creierul nostru procesează informațiile primite pe care mediul ni le oferă. Acest lucru se realizează cu ajutorul simțurilor. Menționând active doar unele canale de transmitere a informației către creier, funcționarea unitară a psihicului si corpului va fi alterată. Astfel, daca privim la televizor, apoi avem o întâlnire online, apoi citim ceva analizatorul oftalmic va fi cu siguranță suprasaturat si suprasolicitat. Dacă rupem această desfășurare prin câteva minute de mișcare, timp în care închidem ochii, creierul nostru va activa alte cai de analiză informațională. Dacă mai aprindem si o lumânare parfumata, deja avem o abordare sistemică a creierului. Următoarea activitate poate cuprinde un masaj. În acest fel analizatorii tactili si de mișcare vor fi activăți. Apoi putem asculta câteva melodii favorite, cu ochii “larg închiși” pentru a ne activa si analizatorul auditiv. În acest fel psihicul reușește să funcționeze echilibrat, prin alternarea constantă a activităților.

11. Renunță la excese si refugii false. Chiar si sportul în exces este dăunător. Orice activitate în exces este interpretată ca refugiu si dependența. În aceste situații de criză, ai nevoie mai mult ca oricând de echilibru. Orice pahar în plus, orice fum tras pe gura sau pe nas, te duce departe de prezența conștientă în viața ta. Ideile conform cărora “Te relaxezi puțin”, “Iți dai un restart”, “Mă liniștesc puțin” etc, nu sunt nimic mai mult decât iluzii. Creierul este afectat în mod invariabil si inevitabil iar psihicul își distruge echilibrul.

Așadar este o iluzie sa credem ca in situațiile stresant si tensionate substanțele sau excesele ne ajută. Acestea nu fac altceva decât să ne îndepărteze de la starea de conștientă fata de propria viată. Ne mutam într-o zona pe care nu o mai controlam iar iluzia apare ca o formă de relaxare si detașare pe care noi am controlat-o. Nimic mai fals. A nu se confunda senzația de pierdere cu sentimentul de relaxare. Din starea de relaxare poți ieși când dorești sau când ai nevoie, pe când din senzația de pierdere ieși doar după ce substanța care te controlează sau excesul, iți dă voie să reiei controlul asupra propriei vieți. Mănâncă echilibrat. Fa sport si sex echilibrat. Renunță la substanțe si la orice poate fi exagerat. Echilibrul este o stare pe care o obții prin disciplina. Impulsul nu este decât o stare comodă, la îndemână care conduce la dezechilibru și perturbări care nu pot fi observate imediat. Alege sa fii echilibrat în situațiile de criză!

Marile probleme ale oamenilor nu vin din lucrurile pe care nu le știm, ci din lucrurile pe care le știm si credem ca sunt adevărate.

Lector Univ. Dr. Psiholog clinician și Psihoterapeut Sorin Nica