Este estimarea făcută de președintele Agenției Naționale pentru Arii Protejate, Adi Croitoru, în prezența prefectului Ioan Mihaiu, a vicepreședintelui Consiliului Județean, Ioan Mang, și a primarului de Sânmartin, Cristi Laza. Președintele Adi Croitoru a anunțat pentru restaurarea Lacului Pețea un proiect „spectaculos, tehnic, provocator”. Realizarea acestui proiect, în parteneriat cu Primăria Sânmartin, a fost caracterizat drept „provocarea instituției”, considerat fiind un „proiect foarte greu”. „Dar ne vom face treaba”, a asigurat Adi Croitoru. „Lacul Pețea va fi un indicator de seamă despre ceea ce se întâmplă cu apa termală, iar când va fi refăcut, vom ști exact cum stăm”. Adi Croitoru a admis că restaurarea lacului va fi un proces de durată, deoarece „acolo nu mai există deloc habitat” și vor trebui identificate „cauzele și elementele” dispariției. „Este ca în cazul unei boli; ca să repopulăm cu roșioară, cu melc, trebuie să vedem ce s-a întâmplat acolo. Acolo a fost un custode, am văzut cum punea cu furtunul apă în lac, ceea ce este foarte jenant. Cu siguranță va fi acolo un foraj, decolmatare, distrugerea barajelor de pe Pețea”, a asigurat șefa Agenției Naționale pentru Arii Protejate. În ceea ce privește decolmatarea, localnicii din Roit își amintesc că în urmă cu peste 50 de ani, la Lacul Pețea s-a întâmplat un fenomen similar celui de azi. Subiectul a fost reeditat și de dr. Aurel Chiriac, directorul Muzeului Țării Crișurilor, fost custode. Oamenii din Roit spun că decolmatarea s-a făcut atunci cu gălețile și că, din păcate, nu au fost luați în seamă de autorități când li s-a sugerat să treacă la decolmatare, argumentul fiind că acum nu sunt utilaje. Localnicii din comuna Sânmartin vorbesc despre un adevărat scenariu în jurul secării lacului Pețea, scenariu la finalul căruia s-ar dori distrugerea stațiunii Băile Felix în favoarea stațiunilor termale din Ungaria. Directorul de Proiecte din cadrul ANAP a precizat că s-a vorbit și cu specialiști de la Universitatea București pentru a trece la identificarea cauzelor care au dus la secarea lacului și că s-au căutat situații similare în lume. Întrebată dacă situațiile similare identificate pe mapamond s-au soluționat cu succes, directorul Paula Enuț a spus: „Cu siguranță, Lacul Pețea va fi un model de rezolvare a unei astfel de situații”, subliniind că proiectul de 10 milioane de euro „este o prioritate pentru agenție”. Perioada de implementare a proiectului va fi de 3 ani.
O provocare
Intervenția capilor Agenției Naționale pentru Arii Protejate vine ca urmare a efectelor OUG 75/2018 prin care ONG-urile nu mai pot lua în custodie această zonă, acest rol revenind Agenției. Măsura a generat oarecare tensiuni între Guvern și ONG-uri. „Cred și eu, când 11 ani administrezi aria protejată, te doare. Marea majoritate a custozilor au înțeles că vom putea avea parteneriate, au venit la concurs să fie angajați. Nu există nicăieri în lume o administrare prin care statul să nu facă lucrul ăsta şi să-l atribuie unor entităţi neguvernamentale. Nu o să vă spun că unii custozi au făcut-o mai bine şi alţii mai puţin bine, deşi aşa este. Acolo unde oamenii şi-au făcut treaba, noi vom face parteneriate şi vom continua să ducem mai departe misiunea de a avea grijă de natură, de a respecta legislaţia comunitară transpusă în legislaţia naţională şi de a face ceea ce trebuie”, a declarat Adi Croitoru.
În aceeași ordine de idei, directorul Paula Enuț a asigurat că toate proiectele foştilor custozi vor continua, că acestea nu sunt puse în pericol. Proiectele vor continua în baza unor acorduri de parteneriat. Adi Croitoru a ținut să spună, în cadrul conferinței de presă, că „Bihorul este o provocare din punct de vedere al ariilor protejate, provocarea venind pe efectele negative constatate în aceste zone”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!