La prezentarea bilanţului pe 2014 al DNA au cuvântat marti preşedintele Klaus Iohannis, premierul Victor Ponta şi Bogdan Licu (prim-adjunct al Procurorului General), prezent fiind şi şeful interimar al SRI, Florian Coldea.
În discursul rostit de procurorul-şef al DNA a fost remarcat şi Serviciul Teritorial Oradea. „(…) Trebuie evidenţiată aici investigarea unor cazuri de amploare, cu impact deosebit în rândul societăţii efectuate de colegii din Braşov, Cluj, Oradea, Ploieşti, Piteşti, Timişoara şi Suceava”, a spus procurorul şef Laura Codruţa Kövesi.
În introducere, Kövesi a subliniat că în 2014 instituţia a înregistrat o serie de premiere de la înfiinţarea DNA, prin recorduri de dosare penale înregistrate şi soluţionate, rechizitorii (317), condamnări şi investigări ale unor demnitari de rang înalt. Astfel, DNA a solicitat Parlamentului încuviinţarea arestării a 9 parlamentari şi a formulat 12 cereri de încuviinţare a urmăririi penale faţă de miniştri şi foşti miniştri.
Din raport a mai reieşit că cei 86 de procurori care au desfăşurat activităţi de urmărire penală în 2014 au avut de soluţionat peste 9100 de cauze. Adică o medie de 105 cauze per procuror. Peste 1100 de inculpaţi au fost trimişi în judecată în anul 2014, iar numărul persoanelor juridice trimise în judecată s-a dublat. Peste 1.130 inculpaţi au fost condamnaţi definitiv.
Procentul de achitări s-a menţinut ca şi în anii anteriori la 9%, sub media europeană.
„Multe dintre dosare au fost iniţiate ca urmare a sesizărilor formulate de justiţiabili, fapt ce reflectă creşterea încrederii acordate mecanismelor justiţiei derulate prin intermediul DNA. În acelaşi timp, numărul mare de magistraţi inculpaţi an de an pentru corupţie (35 de magistraţi trimişi în judecată în 2014), mai ales a celor care îndeplinesc funcţii de conducere, trebuie să ne îngrijoreze pentru că reprezintă o vulnerabilitate a sistemului judiciar care trebuie rezolvată cu prioritate.
Este necesară şi dezvoltarea abordării preventive, intensificarea educării deontologice judiciare, dar mai ales întărirea sistemului de control intern. De multe ori, au existat sesizări anterioare la Inspecţia Judiciară cu privire la magistraţii trimişi în judecată de DNA, iar o cercetare mai riguroasă ar fi putut duce la evitarea unor cazuri de corupţie în acest corp profesional”, a mai transmis Laura Codruţa Kövesi.
Potrivit acesteia, unele anchete au împiedicat producerea unor prejudicii importante bugetului de stat. Astfel, într-un singur dosar, intervenţia procurorilor a prevenit producerea unui prejudiciu de peste 105 milioane euro, sumă ce reprezintă de cinci ori bugetul DNA.
În alte dosare, intervenţia procurorilor a blocat retrocedarea ilegală a unor terenuri evitându-se prejudicierea statului cu suma de peste 300 de milioane de euro. În 2014, DNA a indisponibilizat valorile de peste 303 milioane euro, adică de peste 13 ori bugetul anual al DNA.
„Mult mai important decât acest indicator este însă faptul că încrederea publică în DNA a ajuns la cel mai ridicat nivel de la înfiinţarea instituţiei. Potrivit unei cercetări sociologice, DNA se bucură de o încredere de peste 55%, cea mai mare încredere pentru o instituţie din sistemul judiciar. Creşterea încrederii publice în DNA se reflectă inclusiv în creşterea cu 78% a numărului de sesizări pe care le primim de la cetăţeni. Din perspectiva noastră, câştigarea încrederii publice s-a realizat prin faptul că DNA a aplicat legea în mod egal, nu a avut şi nu are reţineri în a atinge vârful piramidei reţelelor de corupţie, indiferent de apartenenţa politică sau calitatea oficială a persoanelor cercetate.
Cetăţenii au fost încurajaţi de anchetele deschise de DNA, dar în egală măsură şi de practica instanţelor judecătorești, în special a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Ştim că există un nivel uriaş de așteptare al societăţii, dar asta ne motivează să continuăm ca şi până acum lupta cu corupţia la nivel înalt. Vă asigur că vom folosi această încredere cu bună credinţă şi determinare”, a mai punctat Kövesi.
Citiți principiile noastre de moderare aici!