Kilograme de cereri pro pacienţi

“Simpozionul internaţional derulat în weekend s-a încheiat cu concluzia că cei peste 400 de medici de diferite specialităţi (din mai multe ţări europene şi din România) înţeleg importanţa investigaţiilor tomografice computerizate cu emisie de pozitroni şi ştiu că acestea i-ar putea ajuta enorm să trateze şi să salveze bolnavii cu cancer”, a declarat şeful centrului de investigaţii de la Oradea, Tombor Balint. El a declarat că simpozionul nu s-a axat pe existenţa centrului de la Oradea ci pe lucrări ştiinţifice din diverse perspective medicale care atestă importanţa utilizării metodei de investigare tomografică computerizată cu emisie de pozitroni, în diagnosticarea corectă respectiv în tratarea exactă a bolnavilor oncologici.

Mulţi au promis

Potrivit medicilor prezenţi la simpozion, centrul de la Oradea ar putea deservi jumătate din populaţia ţării, dacă investigaţiile de aici ar fi decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sau, prin program naţional de sănătate, de către Ministerul Sănătăţii.

Costul unei investigaţii, de circa 1.000 euro (la fel ca în alte ţări) nu este la îndemâna românilor oncologici sau suspecţi de diverse tumori în diverse părţi ale organismului.

Politicienii şi şefii de instituţii medicale care au ajuns la centrul de la Oradea sau cărora li s-a cerut sprijin au promis finanţare, dar nu s-au ţinut de cuvânt, explică Tombor.

Tombor a relatat că, la fel ca la centrul din Budapesta, a încercat să stabilească decontări pentru investigaţiile românilor înainte de deschiderea centrului de la Oradea, Astfel, în 2006, i s-a spus că examinările vor fi decontate şi bolnavii nu vor fi puşi să plătească dacă investitorul reface complet clădirea imobilului de pe Bulevadul General Magheru, unde a funcţionat o parte din spitalul de boli infecţioase. Zis şi făcut, reprezentanţii centrului medical au refăcut din temelii, cu o grămadă de bani, imobilul soios şi vechi, transformându-l într-o clădire decentă, complet refăcută, care acum găzduieşte sediul din Oradea.

De faţă cu ziariştii

La inaugurare, ministrul Sănătăţii de atunci, Eugen Nicolăescu, a promis, chiar de faţă cu ziariştii, că investigaţiile vor fi finanţate prin program naţional, iar bolnavii nu vor trebui să intre în bănci ca să aibă bani de examinări. La fel a promis şi Ilie Bolojan, în calitate de prefect, apoi de secretar general al Guvernului, spune Tombor. În mod similar, fostul reprezentant al Ministerului Sănătăţii în teritoriu, dr. Ritli Ladislau, a promis finanţare, la fel ca Szekely Ervin, atunci secretar la Ministerul Sănătăţii, relatează Tombor.

Şeful Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate din acele vremuri, Vasile Ciurchea, a promis în mai 2007 finanţarea investigaţiilor cu emisie de pozitroni.

Tombor spune că a făcut numeroase deplasări în Capitală şi a predat un număr impresionant de cereri la Ministerul Sănătăţii, la Guvern, la CNAS, la diverşi politicieni, dar fără niciun rezultat. Apoi, spune Tombor, parlamentarii UDMR Szekey, Derzsi Atilla şi Peto Csilla au promis că vor sprijini finanţarea metodei pentru bolnavi. “Dincolo de declaraţiile pe care aceştia le-au făcut de faţă cu dvs, au promis că fac interpelare la Parlament, în primăvara acestui an, iar ulterior mi-au spus că nici ei nu au primit niciun răspuns”, îşi aminteşte Tombor. Şi fostul primar al Oradiei, Petru Filip, a promis prin mai anul acesta că va încerca să obţină finanţări pentru ca bolnavii de cancer sau suspecţii să nu plătească examinările, spune Tombor. Niciuna dintre aceste promisiuni nu a fost onorată, a precizat sâmbătă, Tombor, la Oradea.

Privaţii ne evită

Metoda aceasta de investigaţii unică în lume s-a dezvoltat şi în Ucraina şi Serbia, dar acolo nu a existat o astfel de situaţie negativă, ca în România, spune Tombor: “Peste tot am procedat la fel, şi la Budapesta, şi la Oradea şi în Ucraina şi Serbia. Am crezut că trebuie să procedăm aşa, ca să fie legal, corect. Peste tot statul finanţează examinările pentru bolnavi, în toate ţările, numai în România nu”.

Tombor subliniază că nu intră în discuţie situaţia personalului de la centrul din Oradea şi că e vorba doar de problema bolnavilor care nu au acces la aceste examinări ce reprezintă singura modalitate de diagnosticare extrem de precisă din lume, în cazul diferitelor tumori. “Dacă închidem Centrul din Oradea, sigur nu mai revenim în 20 de ani”, susţine Tombor, care spune că din cauza situaţiei anormale din România, mulţi oameni de afaceri nu vor să mai vină la noi în ţară să investească. “Toţi mă întreabă şi nimeni nu înţelege de ce aici nu se poate face totul legal, în favoarea pacientului. Le povestesc acestor business-men şi ei spun că nu mai riscă să îşi deschidă firme aici, deşi ar intenţiona. Sunt oameni de afaceri cu potenţial mare”, spune Tombor. “Am adus bani, am investit aici şi chiar acum, pe vreme de recesiune şi, în loc să se bucure că am adus bani, nu susţin această iniţiativă. Pur şi simplu nu înţeleg de ce”, conchide interlocutorul.

Kilograme de acte

În biroul de la centrul din Oradea sunt copiile actelor trimise din 2006 la diverse instituţii, şefi de instituţii şi politicieni. Aranjate în dosare, kilogramele grele de hârtii oficiale amintesc de încercările de trei ani de zile pentru ajutorarea bolnavilor de cancer, fără ca aceştia să fie puşi la plată, pentru investigaţiile pe baza cărora medicii ar putea să le ofere tratament exact. Anual în România apar peste 70.000 de cazuri noi de cancer şi mulţi dintre aceşti bolnavi ar avea viaţă, dacă ar avea posibilitatea să fie investigaţi şi trataţi corect.

Cu tot interesul medicilor din Bihor şi din celelalte judeţe, din lipsa interesului dovedit de majoritatea instituţiilor statului şi a politicienilor, bolnavii oncologici şi suspecţii de cancer sunt condamnaţi la tratament inadecvat şi unii chiar la moarte.

Otilia Sandor