90% din instanţele din ţară, inclusiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-au raliat protestului caracterizat de unii analişti ca cel mai grav protest profesional de după Revoluţie, prin consecinţele sale. „Protestul s-a generalizat prin decizia Înaltei Curţi. Marţi s-a raliat şi Curtea de Apel Timişoara iar miercuri vor decide şiCurţile de Apel din Piteşti şi Craiova, singurele încă neraliate. În şedinţa de guvern de luni au fost invitaţi şi reprezentanţi ai magistraţilor dar ni s-au respins toate propunerile. Această ignorare totală ne-a decis să continuăm protestul şi să luăm în calcul chiar radicalizarea lui. Adică să amânăm şi cauzele cu minori, arestaţi şi executări silite. Totodată, vom ataca la Curtea Constituţională legea pentru salarizarea unică”, ne-a declarat miercuri iniţiatorul Reţelei Naţionale a Adunărilor Generale ale Judecătorilor, Cristi Dănileţ, care mai este preşedinte al asociaţiei SoJust şi vicepreşedinte al Judecătoriei Oradea.
Potrivit situaţiei realizate, miercuri, de către Reţeaua Naţională a Adunărilor Generale (RNAG), formată din 240 de judecători, fiecare reprezentând câte o instanţă din ţară, s-a decis restrângerea activităţii la 13 curţi de apel din totalul de 15. Astfel, pentru protest s-au pronunţat adunările generale ale judecătorilor de la curţile de apel din Oradea, Alba Iulia, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Galaţi, Piteşti, Suceava, Ploieşti, Iaşi, Braşov şi Târgu Mureş, plus de la peste o sută de judecătorii şi peste 30 de tribunale din ţară.
„Marţi ni s-a alăturat şi Curtea de Apel Timişoara. Iar cum şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că protestul e absolut justificat, sunt şanse reale să se pronunţe pentru protest şi Curţi de Apel din Piteşti şi Craiova. Dacă Puterea Executivă continuă să ignore şi să subfinanţeze Puterea Judecătorească, vom lua în calcul radicalizarea protestului, adică să amânăm toate cauzele. De asemenea, dacă Guvernul va promulga legea pentru salarizareaunică în forma vehiculată acum, sigur o vom ataca la Curtea Constituţională. Protestul a fost îmbrăţişat şi de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea”, ne-a declarat miercuri vicepreşedintele Judecătoriei Oradea, Cristi Dănileţ, care este iniţiator al RNAG alături Adi Neacşu, preşedinte al Tribunalului Vrancea şi Horaţius Dumbravă de la Curtea de Apel Târgu Mureş.
„Aşteptăm de la justiţiabili înţelegere întrucât demersul nostru este pentru a asigura independenţa şi eficienţa Justiţiei. Rolul fundamental al justiţiei este acela al unei puteri în stat, la fel ca a celorlalte două puteri, executivă şi legislativă, care însă încearcă acum să îngenuncheze justiţia prin subfinanţare”, a completat şi Daniela Mihaela Jurjuţ, vicepreşedinte al Tribunalului Bihor.
Fără prezindenţiale
Adunarea Generală a Magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis să boicoteze constituirea Biroului Electoral Central pentru alegerile prezindeţiale programate în noiembrie.
„Decizia ÎCCJ a fost determinată de pozitia Executivului, care a subfinanţat în mod constant justiţia, inclusiv ÎCCJ, şi care, prin proiectul legii privind salarizarea unică, în discordanţă cu Constituţia României, principiile dreptului internaţional şi salarizarea judecatorilor din celelalte ţări membre ale Uniunii Europene, a exclus practic judecătorii din rândul puterii judecătoreşti, golind, astfel, de conţinut autoritatea judecătorească. Ne manifestăm şi indignarea pentru nerespectarea, inadmisibilă în statul de drept, a hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile, care a sfidat actul de justiţie”, se arată în comunicatul Curţii Supreme, cu referire la neaplicarea deciziei judecătoreşti privind salarizarea magistraţilor.
Magistraţii ICCJ vor continua protestul „până când reprezentanţii celorlalte puteri vor accepta un real şi constructiv dialog cu reprezentanţii desemnaţi de ÎCCJ, CSM şi organizaţiile profesionale ale magistraţilor”.
Dealtfel, şi instanţele orădene au solicitat public transferul finanţării instanţelor de la Ministerul Justiţiei la ÎCCJ.
Boc, reclamat penal
Judecătorii argeşeni au formulat plângere penală la Parchetul de pe lângă ICCJ împotriva celor pe care îi consideră responsabili de diminuarea drepturilor salariale. Cei 76 de semnatari ai plângerii au solicitat cercetarea premierului Emil Boc, a ministrului finanţelor, Gheorghe Pogea, şi a ministrului justiţiei, Cătălin Predoiu, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată. Cei trei sunt reclamaţi că au diminuat voit drepturile salariale, în cuantum de 50% din salariul de bază. Reclamanţii apreciază această diminuare ca „o gravă vătămare atât din punct de vedere socio-economic, cât şi din cel al independenţei profesionale.”.
De cealaltă parte, vicepreşedintele Tribunalului Bucureşti a explicat de ce protestul e legal: „Amânările se fac cu respectarea dispoziţiilor legale şi prin rezolvarea problemei măsurilor preventive şi a măsurilor urgente vizând interesul minorilor. Chiar şi în condiţiile unei justiţii aflate în colaps financiar, nu îngrădim dreptul la justiţie. Orice parte poate să-şi trimită cererile prin poştă sau în format electronic, iar ele vor fi procesate”. Această formă de diminuare a activităţii se aplică acum la toate instanţele aflate în protest.
Crisitan Horgos
Judecătorii orădeni, în prima zi de protest
Citiți principiile noastre de moderare aici!