Vorbind despre cercetătorul basarabean Ion Eremia, istoricul Gabriel Moisa l-a caracterizat ca fiind „un istoric militant” pentru suflet, limbă și identitate națională.
„Ion Eremia face ceea ce ar trebui să facem toți pentru identitatea, istoria și cultura națională. Iată cu ce se poate veni nou, atunci când vrei într-adevăr să probezi dăinuirea culturală, istorică și identitatea națională”, a adăugat decanul FIRISPSC.
O contribuție semnificativă
Prorectorul Universității din Oradea, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș a subliniat că lucrarea semnată de profesorul Ion Eremia este „o colecție de studii publicate într-un singur volum legat de istoria românilor din Basarabia”. Universitarul orădean a precizat că volumul profesorului Ion Eremia marchează o premieră în relația dintre editurile celor două universități, de la Oradea și Chișinău, fiind pentru prima dată când acestea tipăresc o carte împreună. Referindu-se la autor, Sorin Șipoș l-a descris ca pe un istoric „sensibil la suferințele românilor aflați sub dominație străină și atent la politicile de deznaționalizare ale marilor imperii”.
„De la începutul secolului XVIII, Rusia a avut un proiect de expansiune în Balcani, pus sub stindardul panslavismului și panortodoxismului. Deviza, abilă, fiind civilizarea și modernizarea spațiilor cucerite”, a declarat istoricul Sorin Șipoș.
Prezent și el la eveniment, decanul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat a Republicii Moldova, conf. univ. dr. Igor Bercu, a scos în evidență calitatea surselor citate de istoricul basarabean în cartea sa, alături de „complexitatea și importanța temelor abordate, probleme serioase, de interes major pentru poporul român”.
Directorul Departamentului de Istorie al FIRISPSC, lect. univ. dr. Radu Romînașu a caracterizat, la rândul său, lucrarea ca fiind „o contribuție semnificativă la studiile istorice despre provincia dintre Prut și Nistru”. Istoricul orădean l-a felicitat pe profesorul Ion Eremia pentru inspirația de care a dat dovadă alegând sintagma „dăinuire românească”, referindu-se la „capacitatea poporului român de a supraviețui, de a-și păstra identitatea culturală, istorică și lingvistică”.
„Autorul reușește să dezamorseze mitul autonomiei Basarabiei țariste, demonstrând că, în realitate, politica Moscovei era una de deznaționalizare”, a mai afirmat Radu Romînașu.
Vorbind el însuși despre lucrarea sa, Ion Eremia a mărturisit că ea este rodul unor preocupări care au început în anul 1982.
„Nu am văzut mult trâmbițata prietenie a rușilor, nici dorința noastră de a intra în Imperiul Rus”, a spus autorul, ca un corolar al cercetărilor sale și o replică dată, peste timp, istoricilor ruși.
Citiți principiile noastre de moderare aici!